Vlad Vasilcov
La începutul acestui an în țara noastră erau 690 mii persoane în vârstă de până la 18 ani. Rata natalităţii a constituit 10,9 născuţi la 1000 locuitori. Nivelul natalităţii extraconjugale rămâne a fi înalt, ponderea copiilor născuţi în afara căsătoriei fiind de 21%.
Potrivit estimărilor la nivel global din anul 2014, copiii reprezintă 30% din populaţia lumii sau circa 2,2 miliarde, aproximativ 18 mii de copii sub 5 ani mor în fiecare zi, iar 15 la sută din copii sunt angajaţi în muncă, ceea ce compromite dreptul lor de protecţie împotriva exploatării economice şi încalcă dreptul de a învăţa şi a se juca.
La 1 ianuarie 2015 numărul populaţiei stabile în Republica Moldova a constituit 3555,2 mii persoane, din care 690,9 mii persoane sau fiecare a cincea persoană este în vârstă de până la 18 ani.
Rata natalităţii a constituit 10,9 născuţi-vii la 1000 locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale (12,0‰) se menţine mai înalt decât în localităţile urbane (9,3‰). Din numărul copiilor născuţi-vii 51,6% au fost băieţi, raportul de masculinitate fiind de 107 băieţi la 100 fete (vezi anexa, tabelul 2). Majoritatea copiilor (99,3%) s-au născut în unităţile medicale. În funcţie de greutatea la naştere, 94,6 % din născuţii-vii au avut peste 2500 grame. Cei mai mulţi copii (96,7%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămâni.
Vârsta medie a mamei la prima naştere este de 23,9 ani. De regulă, femeile din mediul rural nasc la o vârstă mai mică comparativ cu cele din mediul urban, respectiv la 23,0 şi 25,4 ani. Distribuţia născuţilor-vii după grupa de vârstă a mamei, evocă concentrarea acestora până la vârsta de 30 ani (72,8% din total naşteri).
Nivelul natalităţii extraconjugale rămâne a fi înalt, ponderea copiilor născuţi în afara căsătoriei fiind de 21 %. Din totalul născuţilor-vii, 28,9 mii (74,9%) revin mamelor care sunt la prima căsătorie.
Educaţia preşcolară. În anul 2014, în ţară au funcţionat 1453 instituţii de învățământ preşcolar, numărul acestor instituţii fiind în creştere cu 5,2% comparativ cu anul 2010. În acest context, numărul copiilor din învățământul preşcolar, de asemenea, a marcat o tendinţă de majorare în ultimii ani, înregistrând către sfârșitul anului 2014 cifra de 147,7 mii. Paralel cu creşterea numărului de copii în instituţiile preşcolare se atestă şi o creştere a ratei de cuprindere a copiilor în învățământul preşcolar. Dacă în anul 2010 rata de cuprindere a fost de 77,1%, atunci către anul 2015 acesta a atins nivelul de 83,9%, în special s-a majorat rata de cuprindere a copiilor din mediul urban (cu 9,4 puncte procentuale).
În medie la 100 locuri în instituţiile preşcolare revin 86 copii, cele mai solicitate fiind grădiniţele din mediul urban, unde la 100 locuri revin 101 copii, iar în mediul rural la 100 locuri revin doar 76 copii.
Conform datelor Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei în anul 2014 au fost luaţi la evidenţă 3326 copii rămaşi fără îngrijire părintească. Aproape fiecare al treilea copil are vârsta de 11-15 ani (29%), iar 66,7% sunt copii din mediul rural. Printre principalele motive de stabilire a statutului de copil rămas fără îngrijire părintească este plecarea peste hotare a unicului sau ambilor părinţi (44,8% din copii), decăderea din drepturi părinteşti (17,1%) şi alte motive prin care părinţii nu sunt decăzuţi din drepturi, dar au survenit alte cauze, cum ar fi lipsa condiţiilor de trai, neîndeplinirea obligaţiilor părinteşti sau părinţii sunt ţintuiţi la pat/ grad sever de dezabilitate (20%).
Cel mai des copiilor rămaşi fără îngrijire părintească li s-au aplicat forme de protecţie familială, în special integrarea în familii extinse (58%), dar şi plasarea în instituţii de tip rezidenţial -13,6%.
În 2014 de către cetăţenii Republicii Moldova au fost adoptaţi 104 copii, iar de către cetăţenii străini 17 copii. Cetăţenii Republicii Moldova adoptă mai des copii cu vârsta 3-6 ani şi preponderent fete, iar adoptatorii străini mai des copii cu vârsta 7-10 ani şi preponderent băieţi.
Numărul total al minorilor care au comis infracţiuni în anul 2014 a constituit 1761 minori sau cu 13,5% mai mult comparativ cu anul 2013. Preponderent infracţiunile au fost săvârșite de băieţi (92,5% faţă de 7,5% în cazul fetelor). Două treimi din minorii culpabili de săvârșirea infracţiunilor sunt persoane în vârstă de 16-17 ani. Minorii în vârstă de 14-15 ani sunt implicaţi mai mult în comiterea furturilor, iar cei în vârstă de 16-17 ani pe lângă furturi săvârșesc şi mai multe jafuri şi tâlhării. Pe parcursul anului 2014 au fost reţinuţi 5 minori pentru comiterea omorurilor şi 22 pentru violuri, 24 minori au comis infracţiuni legate de droguri şi 69 răpiri de transport.
Minori condamnaţi. În anul 2014 numărul minorilor condamnaţi a constituit 264 minori sau fiecare al şaselea minor care a comis infracţiuni. În medie la 100 mii minori revin 38 minori condamnaţi comparativ cu 55 minori în anul 2010.
Fiecare al doilea minor este condamnat pentru furt - 135 minori (51,1%), fiecare al zecelea pentru jaf şi tâlhării - 31 minori (11,7%), pentru huliganism - 22 minori (8,3%) şi câte 5 minori (1,9%) pentru infracţiuni legate de droguri şi omoruri. În sistemul de sancţiuni al minorilor infractori este preponderentă condamnarea condiţionată (54,2%), iar fiecare al şaselea a primit pedeapsa cu închisoare (17,8%).
Minori în detenţie. Numărul minorilor deţinuţi în instituţiile penitenciare în anul 2014 a constituit 59 de minori, inclusiv 32 minori în penitenciarele de tip închis. Cei mai mulţi minori care îşi ispăşesc pedeapsa în izolatoare şi instituţii penitenciare au fost condamnaţi pentru omor -17 persoane (28,8%), viol - 11 persoane (18,6%) şi comiterea furturilor şi jafurilor - 29 persoane (49,1%).
