„În cei 30 de ani de la independență, clasa politică din Republica Moldova a insistat pe lupta cu corupția, nu a existat guvernare care să nu lupte cu corupția, însă timpul a arătat că aceste declarații au purtat un caracter politic și populist”, a declarat Stoianoglo. Acesta a mai susținut că de la venirea sa în funcția de procuror general, lupta cu corupția a fost o prioritate iar rezultatele modeste înregistrate în acest sens, se datorează cadrului legal care nu a fost ajustat.

Astfel, procurorul general a propus următoarele inițiative în prevenirea și lupta cu fenomenul corupției:

Restrângerea imunității pentru demnitarii de stat. Propunem ca toți deputații să nu mai beneficieze de imunitate parlamentară.

Instituirea mecanismelor de tragere la răspundere, inclusiv penale, a membrilor organelor colegiale – acelor care au votat acordarea garanțiilor de stat, concesionarea aeroportului, transmiterea proprietăților statului etc.

Optimizarea, curățirea Procuraturii de persoanele care au luat decizii care au prejudiciat statul. Instituirea unui moratoriu pentru 6 luni și simplificarea procedurii de tragere la răspundere a procurorilor.

Reevaluarea cadrului normativ aprobat în perioada „statului capturat” în domeniul justiției.

Reconceptualizarea eficienței Procuraturii Anticorupție prin atribuirea competențelor pentru examinarea și investigarea cazurilor mari de corupție.

Crearea unei instanțe specializate anticorupție, unde să fie investigate cazurile mari de corupție.

Extinderea atribuțiilor procurorilor cu privire la măsurile de investigații, inclusiv asupra cazurilor mari de corupție.

Suspendarea provizorie din funcție a persoanelor cercetate în acțiuni coruptibile, să fie dispusă de procuror.

Răspunderea contravențională pentru fapte de corupție mică, până la 100 de unități contravenționale, inclusiv cu eliberarea din funcție. Executarea de către Parlament a deciziilor CC cu privire la normele penale.

„Am ajuns la concluzia că, cele mai bune rezultate în domeniu au fost realizate atunci, când au fost unite eforturile întregii societăți în baza unui Plan National, realizat sub o monitorizare riguroasă din partea societății civile, a mass-media și a partenerilor de dezvoltare. Anume în acea perioadă au fost consolidate capacitățile mai multor instituții publice, ale justiției, gestionării finanțelor publice, mass-mediei și societății civile”, a declarat procurorul general.