Calendarul independenței. 2016 - Republica Moldova bate pasul pe loc

În ultimele zile ale anului 2015, Înalta Curte a statuat că șeful statului este obligat să desemneze candidatul unei „majorităţi parlamentare formalizate”.

Astfel, democraţii au anunţat că majoritatea a fost constituită din reprezentanţii PD, PL, grupul celor 14 foşti membri ai fracţiunii PCRM, dar și alţi opt deputaţi PLDM, scrie Radio Europa Liberă.

Plahotniuc așa și nu a mai ajuns prim-ministru. La 13 ianuarie, președintele Nicolae Timofti a respins candidatura acestuia şi a cerut majorității să vină cu un nou candidat.

În declaraţia şefului statului se spunea că Plahotniuc a fost demis de legislativ, pe 15 februarie 2013, „aducându-i-se acuzații de implicare în activităţi ilegale care vin să prejudicieze imaginea parlamentului şi a Republicii Moldova.”

Atunci, Partidul Democrat a organizat un miting în sprijinul lui Plahotniuc, care, potrivit PD, ar fi „adus ordine şi stabilitate”.

La miez de noapte se votează Guvernul 

La 14 ianuarie, a fost desemnat pentru funcția de prim-ministru secretarul general al Aparatului preşedintelui, Ion Păduraru. Însă, acesta a renunțat a doua zi întrucât majoritatea parlamentară se răzgândise între timp: l-a înlocuit pe Plahotniuc cu Pavel Filip. 

Socialiştii, membrii partidului lui Renato Usatâi şi susținătorii Platformei „Demnitate şi Adevăr” au cerut anticipate, acuzând democrații că ar intenționa să uzurpeze puterea în stat.

La 20 ianuarie, manifestanţii au înconjurat clădirea parlamentului și încercau să împiedice votarea Cabinetului Filip.

După mai multe incidente şi forţarea intrării în clădirea legislativului, s-a aflat că guvernul a fost votat în 30 de minute, iar la miez de noapte a depus în secret jurământul la Preşedinţie.

Organizatorii protestelor care reuşise să adune peste 400 de mii de semnături pentru referendumul constituțional au rămas surprinși de hotărârea Curţii Constituționale din 4 martie, prin care au fost declarate neconstituționale amendamentele din anul 2000 privind modalitatea de alegere a președintelui.

Revenirea la alegerea directă a șefului statului de către popor a fost una dintre revendicările pe care au insistat protestatarii încă din 2014.

Partenerii externi 

Con­si­liul Uniu­nii Euro­pene, într-o rezo­lu­ţie în pri­vinţa Republicii Mol­dova,  reco­manda la 15 februarie auto­ri­tă­ţi­lor să inves­ti­gheze imparţial fur­tul din sis­te­mul ban­car şi să-i aducă în faţa jus­ti­ţiei pe cei vino­vaţi.

De asemenea, documentul statua că se impune un audit, în coo­pe­rare cu FMI, la cele trei bănci aflate sub supraveghere specială, „pen­tru a evita repe­ta­rea unor cazuri de spă­lare a bani­lor”.

Jumătate de an mai târziu, reprezentanţi ai FMI, dar și ai Băncii Mondiale au remarcat că, deşi s-au depus eforturi pentru a schimba starea de fapt în sectorul bancar, „cauza de bază a fraudei de proporţii ce a avut loc în anul 2014 nu a fost încă înlăturată”. 

Îngrijorările transmise de reprezentanţii FMI şi ai Băncii Mondiale ar fi fost legate şi de faptul că parte din cele 20 de miliarde de dolari spălați din Rusia în perioada 2010-2014, operațiune numită în presă „spălătoria rusească” sau „Laundromat”, s-ar fi transformat în acţiuni la bănci de top din ţară, aflate sub supraveghere BNM. 

„Furtul miliardului” 

Jaful secolului, sau furtul miliardului, așa cum mai este numit bătea pasul  pe loc în 2015. Acesta reprezintă peste 40 de dosare anchetate de oamenii legii, dintre care circa jumătate au ajuns în instanță.

Potrivit Radio Europa Liberă, la acel moment, în dosarul  „furtul miliardului” există doar o singură condamnare: cea a lui Ion Rusu, naşul şi cumnatul lui Filat, condamnat în noiembrie 2015 la cinci ani de închisoare cu executare, decizie menținută în luna martie de Curtea de Apel Chişinău.

Rusu a beneficiat de 2,8 milioane de euro prin cre­dite dubi­oase de la Banca de Eco­no­mii. El ar fi declarat în instanță că beneficiarul companiilor administrate este Vlad Filat. 

Atât dosarul lui Rusu, cât şi cel al lui Filat au fost examinate cu uşile închise, iar unii experți au atras atenţia că sumele imputate celor doi sunt doar o mică parte din banii dispăruți din bănci.

La sfârșit de iulie a fost emis un mandat de arest şi dat în urmărire internațională fostul deputat Veaceslav Platon, numit de o parte a presei „raiderul numărul 1 din spaţiul CSI”.

Platon a fost reţinut la Kiev şi este bănuit de devalizarea Băncii de Economii şi implicare în „spălătoria rusescă”. 

Acesta a dat de înţeles că ar deţine dovezi că fostul său partener de afaceri Plahotniuc ar fi cel care a organizat devalizarea băncilor.

Afacerea

Într-o investigaţie jurnalistică realizată de ziarului rusesc „Kommersant” și de NewsMaker.md, se arăta că omul de afaceri Ilan Șor ar fi intermediat o afacere a prim-vicepreședintelui democraților  Vlad Plahotniuc cu cinovnici ruşi de top, atunci când la Victoriabank, bancă despre care publicaţia susţine ar fi controlată în continuare de către Plahotniuc, au apărut în 2015 noi proprietari ai unui pachet 40% din acţiuni.

Mai exact,  este vorba despre şeful Serviciului Vamal al Rusiei, Andrei Beleaninov, şi Serghei Lobanov, anchetaţi pentru contrabandă cu alcool în Rusia.

Cei doi ar fi fost parteneri de afaceri cu Șor în ceea ce priveşte magazinele duty-free, dar şi creditori ai Avia Invest, companie care a luat în concesiune Aeroportul Internaţional Chişinău, unde Ilan Șor era în 2014 președinte al consiliului de administrație, transmite Radio Europa Liberă.

Fostul premier Ion Sturza, afirma că în afacere sunt implicaţi oameni influenți de la Moscova şi sume uriaşe de bani „spălaţi” prin Republica Moldova.