Tot mai sus în clasamentul mondial al corupției. Care a fost evoluția Republicii Moldova în ultimii 21 de ani (INFOGRAFIC)

Corupția este una dintre metehnele cu care se confruntă Republica Moldova încă din primul său an de independență. Cu fiecare an care trece, situația la acest capitol devine din ce în ce mai gravă, iar țara noastră avansează în topul celor mai corupte țări. Astfel că dacă acum două decenii Moldova era pe poziția 75 în Indexul Mondial al corupției, în prezent anti-recordul pe care l-am atins constituie poziția cu numărul 115.

De asemenea, corupția afectează tot mai multrealizarea drepturilor omului, în special în cazul persoanelor din grupuri vulnerabile. Costurile acestui fenomen sunt estimate la milioane de lei anual. Concluzia aparține unui studiu efectuat cu sprijinul PNUD, în cadrul proiectului „Lupta cu corupția prin consolidarea integrității în Republica Moldova”, finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei.

Cercetarea demonstrează că actele individuale de corupție au dus la încălcarea drepturilor omului în aproximativ o treime dintre cazurile analizate de experți, în timp ce corupția sistemică este responsabilă de alte 30 la sută din încălcări. Alți factori care favorizează încălcarea drepturilor omului sunt, potrivit autorilor studiului, neconformitatea legislației și reglementărilor naționale cu standardele internaționale, lipsa resurselor sau expertiza insuficientă pentru identificarea și respectarea obligațiunilor internaționale, dar și corupția politică de scară mare.

Fenomenul corupției implică două costuri separate în raport cu realizarea drepturilor omului. Primul se referă la resursele publice diminuate din cauza mitei și neachitării impozitelor și altor taxe, iar cel de-al doilea se referă la consecințele încălcării drepturilor omului, pierderea oportunității de dezvoltare individuală a persoanei și deteriorarea legitimității instituțiilor publice.

Autorii constată că în prezent colaborarea instituțiilor responsabile de prevenirea și combaterea încălcărilor drepturilor omului pe de o parte, și a celor axate pe măsuri anticorupție, pe de altă parte, este limitată. Studiul a mai scos în evidență și lipsa unui cadru juridic distinct aplicabil care să prevadă cooperarea instituțională și acțiunile de complementaritate între aceste instituții.

Cercetarea recomandă o serie de politici și intervenții care să limiteze impactul corupției asupra realizării drepturilor omului. Printre acestea se numără: elaborarea sau adaptarea metodologiei evaluării impactului ex-ante al corupției asupra realizării drepturilor omului prin consolidarea cooperării instituțiilor relevante, la evaluarea corupției individuale și sistemice; modificarea legislației pentru a include corupția ca factor agravant în cadrul procedurilor penale și litigiilor privind drepturile omului; extinderea rolului comun al instituțiilor anticorupție și al celor în drepturile omului în examinarea și investigarea încălcărilor drepturilor omului La fel, se propune îmbunătățirea transparenței în examinarea și investigarea încălcărilor drepturilor omului, inclusiv accesibilitatea informației cu privire la drepturi.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim