Calendarul Independenței: Anul 2019, cu clasa politică pe jar. Coaliția PSRM-ACUM, fuga lui Plahotniuc și Șor, trei guverne și un primar socialist în Chișinău

Calendarul Independenței: Anul 2019, cu clasa politică pe jar. Coaliția PSRM-ACUM, fuga lui Plahotniuc și Șor, trei guverne și un primar socialist în Chișinău

Anul 2019 poate fi numit, pe bună dreptate, unul dintre cele mai încinse pe se segmentul politic din perioada Independenței R. Moldova. Cetățenii țării au fost chemați de două ori la vot, odată ca să-și aleagă deputații, iar altădată - primarii. Rezultatele celor două scrutine au declanșat noi tensiuni între forțele politice. PSRM ajunge să facă coaliție cu Blocul ACUM, iar Maia Sandu devine prim-ministră, deși Guvernul Filip nu se lăsa dus. În schimb, au plecat și - tocmai peste hotare - doi lideri politici - Vlad Plahotniuc și Ilan Șor, căutați și azi. În același an, la cârma Chișinăului vine pentru prima dată un socialist, Ion Ceban. Iată șirul evenimentelor.

Început de an: La cârma țării vine Parlamentul de Legislatura a X-a

Anul 2019 a fost întâi de toate an electoral. Pentru 24 februarie au fost stabilite alegeri parlamentare ordinare. Se întâmpla pe fundalul scrutinului local din Chișinău, alegeri care n-au fost validate, fapt ce a diminuat din încrederea cetățenilor în corectitudinea votului.

Pe lângă aceasta, se crease relații antagoniste dintre putere și o parte a opoziției politice, o încredere scăzută a cetățenilor în instituțiile statului, o continuă degradare a standardelor democratice și, ca urmare, o răcire a relațiilor cu partenerii de dezvoltare, în special cu Uniunea Europeană, potrivit alegeri.md.

Parlamentarele din 2019 s-au desfășurat pentru prima dată în istoria țării în baza unui sistemu electoral mixt paralel. Acesta prevedea ca 50 de deputați pe liste de partid să fie aleși în baza votului reprezentării proporționale, iar în circumscripțiile uninominale, alți 51 de deputați - din rândul candidaților independenți sau al celor desemnați de formațiuni politice, în baza votului majoritar. În fiecare circumscripție urma să fie ales un singur deputat.

Regulile mai spuneau că, partidele trebuie să depășească pragul electoral de 6% din totalul de voturi ca să ajungă în Parlament, blocurile electorale – 8%, iar în circumscripțiile uninominale deputat era ales candidatul care acumula cele mai multe voturi în ziua alegerilor, indiferent de prezența la vot a alegătorilor.

La alegerile din 2019, regulile jocului prevedeau posibilitatea agitației electorale ăi în ziua votului. Iar candidații trebuiau să prezinte, în dosarul de înscriere în cursă, și certificatul de integritate.

În urma scrutinului, în Parlament au ajuns trei partide, un bloc electoral și trei candidați independenți. 

Mai exact, cu cele mai multe mandate s-a ales Partidul Socialiștilor - 35 la număr, Partidul Democrat a adunat 30 de mandate, iar Partidul Șor - șapte mandate. Blocul ACUM a ajuns să fie reprezentat în Legislativ de 26 de deputați.

Rezultatele au declanșat în R. Moldova, pentru următoarele trei luni, o adevărată criză politică.

Referendum: 61 sau 101 de aleși ai poporului?

Tot pentru 24 februarie, paralel cu alegerile parlamentare, a fost desfășurat un referendum republican consultativ. Ideea aparținea democraților, iar anunțul a fost vociferat la 13 noiembrie 2018 de liderul PDM de atunci Vlad Plahotniuc.

„Scopul desfășurării referendumului este necesitatea reformării și responsabilizării întregii clase politice din Republica Moldova, problemă de importanță majoră, care urmează a fi consultată cu cetățenii țării”, prevedea textul hotărârii de desfășurare a referendumului

Acesta a fost al patrulea referendum din istoria R. Moldova, organizat în perioada Independenței. Era pentru a doua oară când un referendum se desfășoară paralel cu un scrutin.

Întrebările din buletinul, tipărit separat de lista candidaților pentru fotolii de deputat, includea două puncte. Cetățenii trebuiau să răspundă cu „pentru” sau „contra” la:

Sunteți pentru reducerea numărului deputaților din Parlament de la 101 la 61?

Sunteți pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputații din funcție dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile lor?

Referendumul republican consultativ, organizat în aceeași zi cu alegerile parlamentare, a fost validat, majoritatea alegătorilor votând în favoarea reducerii numărului deputaților din Parlament și a opțiunii de revocare a acestora din funcție.

Țara cu două Guverne concomitent și înțelegerea care l-a pus pe fugă pe Plahotniuc

După  parlamentarele din februarie, niciunul dintre partidele care au acces în Parlament nu dețineau puterea majoritară. Prin urmare, PDM încerca dialoguri cu PSRM și Blocul ACUM, dorindu-și să formeze o coaliție și să numească un nou Guvern. Ceea ce menținea criza politică din țară era faptul că niciuna dintre cele două forțe politice nu voiau să „bată palma” cu Plahotniuc.

Timp de trei luni, cei trei concurenți electorali care au reușit să obțină cele mai multe fotolii în noul Legislativ au reușit să facă schimb de replici, să se acuze, ca mai apoi să se așeze la masa de dialog, însă fără succes. 

Vezi aici cum au decurs negocierile: Negocieri interminabile sau cum nu se înțeleg partidele privind formarea unui Guvern (RETROSPECTIVĂ, VIDEO)

La 7 iunie 2019, Curtea Constituțională (CC) a decis că președintele Igor Dodon este obligat să dizolve Parlamentul până la finele zilei. A doua zi, socialiștii și democrații au votat însă Guvernul Maiei Sandu.

Iar socialista Zinaida Greceanîi a fost numită președintă a Parlamentului, deși înțelegearea celor două forțe politice părea practic imposibilă. 

Spre seară, în fața mai multor instituții publice au fost instalate corturi cu protestatari.

Mai mult, Înalta Curte a declarat deciziile respective neconstituționale, iar șeful statului, Igor Dodon, a fost suspendat din funcție.

Ulterior, în calitate de președinte interimar, ex-premierul Pavel Filip a stabilit, printr-un decret, alegeri parlamentare anticipate pe 6 septembrie 2019. Așa, R. Moldova a ajuns să aibă două Guverne concomitent, cel condus de Maia Sandu și cel care nu ceda fotoliile - Cabinetul de miniștri condus de Pavel Filip.

Pe 9 iunie, sute de oameni au fost aduși la Chișinău la un protest organizat de PDM în Piața Marii Adunări Naționale. Manifestația s-a remarcat și prin aruncarea unor curcani în curtea Președinției.

În cele din urmă, la 14 iunie 2019, democrații au anunțat că se retrag de la guvernare. La scurt timp, de pe Aeroportul din Chișinău au decolat cel puțin două aeronave private. Tot atunci, PDM a confirmat că Vlad Plahotniuc a plecat din țară.

La scurt timp, Curtea Constituțională și-a anulat deciziile din perioada 7-9 iunie. Ulterior, magistrații CC și-au dat demisia.

(Premier)Filip, Sandu și Chicu sau anul în care R. Moldova a avut trei Guverne

Așa cum menționam mai sus, la început de 2019 treburile țării erau gestionate de Guvernul condus de Pavel Filip. Un fapt frecvent erau aparițiile liderului democrat de atunci, Vlad Plahotniuc, care anunța în briefinguri de presă proiectele și pașii ce urmează să fie întreprinșii în continuare de membrii Executivului. După evenimentele post-alegeri Guvernul Filip insista că deține puterea în stat, asta deși a fost ales un nou Executiv condus de Maia Sandu. 

Guvernul Filip. Sursa: ZdG.

Anunțul public al Guvernului democrat, precum că demisionează, a răsunat de la tribuna sediului PDM, vociferat de un singur deputat - Vladimir Cebotari.

Așa a început guvernarea Maia Sandu. Acesta a fost al doilea Executiv în anul 2019. Este de remarcat că în noua garnitură se regăseau ambii lideri ai Blocului ACUM, cel cu care socialiștii au încheiat coaliție, și anume, Maia Sandu pe post de premier și Andrei Năstase care a preluat șefia Ministerului Afacerilor Interne.

Guvernul Sandu nu a fost însă de lungă durată, în condițiile în care procesele de schimbare se derulau anevoios, iar în noua coaliție au început să apară disensiuni pe anumite subiecte, cum ar fi cele legate de justiție, scrie Deutsche Welle. La Chișinău apăreau tot mai multe voci care declarau că PSRM va ieși din coaliție și va demite Guvernul Sandu, fapt ce avea să se întâmple în noiembrie 2019.

În urma angajării răspunderii pentru modificarea legii cu privire la Procuratură, care urma să-i dea frâu liber Maiei Sandu în a întocmi o listă scurtă a candidaților la funcția de procuror general, Cabinetul a fost demis, în cadrul ședinței Parlamentului din 12 noiembrie. Majoritatea voturilor a fost asigurată de fracțiunile PSRM și PDM. Pentru moțiune au votat 63 de deputați. Partidul Șor s-a abținut de la vot.

12 noiembrie: Ziua în care Guvernul Sandu a fost demis. Sursa foto: Nokta.md

Citește și: Socialiștii și democrații au demis Guvernul Maia Sandu (VIDEO)

La distanță de doar două zile, pe 14 noiembrie 2019, socialiștii și democrații au votat un nou Guvern, condus de Ion Chicu, fost consilier al președintelui Igor Dodon. Garnitura noului Guvern era formată, în mare parte, tot din ex-consilieri ai lui Igor Dodon și persoane afiliate socialiștilor. 

Guvernul condus de Ion Chicu.

Așa R. Moldova a ajuns să numere trei Guverne într-un singur an.

Alegeri locale generale: Primari pentru toată țara și primul socialist șef la primăria Chișinău

Anul 2019 a fost, de fapt, dublu-electoral. Aceasta, în condițiile în care , la 20 octombrie, cetățenii din localitățile întregii țări au fost chemați din nou la urnele de vot. De această dată, ca să-și aleagă primarii. Alegerile din toamna anului 2019 a fost cel de-al VII-lea scrutin local general de la proclamarea independenței R. Moldova.

Drept urmare, au fost aleși 1.108 consilieri raionali și municipali, 10.472 de consilieri orășenești și sătești și 898 de primari. Cele mai multe mandate de consilieri și primari le-au obținut partidele aflate în Parlament: PSRM, PDM și Blocul ACUM.

Iată cum arată harta politică a R. Moldova, după alegerile locale din 20 octombrie

Astfel, locuitorii capitalei de nord a țării au decis din primul tur cine să le fie primar în următorii patru ani. Renato Usatîi a devenit primar de Bălți, a doua oară consecutiv, după ce la scrutinul din 14 iunie 2015, acesta a câștigat detașat cu 72,46% din voturi.

Surpriza alegerilor avea să se întâmple în capitală unde, pentru prima dată funcția de primar a fost câștigată de un membru al unui partid de stânga - PSRM.

Inițial, în cursa electorală s-au înscris 18 candidați la funcția de primar al capitalei. În primul tur de scrutin, doi dintre aceștia au acumulat cele mai multe voturi, faptul fiind, mai curând, previzibil. Aceasta pentru că lupta s-a ținut între cei doi pretendenți de la alegerile din 2018 - Andrei Năstase și Ion Ceban.

Urmare a scrutinului din 20 octombrie 2019, Ceban s-a ales cu 40,19% din sufragii, iar Năstase - cu 31,08%. Cei doi au luptat pentru șefia Primăriei Chișinău, în turul doi al alegerilor locale din 3 noiembrie. Victoria a fost de partea lui Ceban, cu 52,39% din voturile chișinăuienilor. Socialiștii s-au bucurat astfel de prima victorie la cârma capitalei.

Trezirea justiției? Plahotniuc și Șor, dați în căutare internațională

A doua jumătate a anului 2019 este marcată de un șir de evenimente pe segmentul justiției. Astfel, doi lideri politici - Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, care au părăsit „în grabă” țara după evenimentele din iunie 2019, ajung să fie dați în căutare internațională.

Ultima apariție publică a lui Șor a fost la 12 iunie. Iar două zile mai târziu, PDM a anunțat că cedează puterea.  

Mai târziu, procurorii aveau să declare că Ilan Șor ar fi trecut ilegal frontiera la bordul unei aeronave charter, fără control vamal și controlul Poliției de Frontieră. Aceasta s-ar fi întâmplat la 14-17 iunie 2019.

Evident, liderul Partidului Șor avea interdicția de a părăsi țara, așa cum a fost condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, dar instanţa a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă.

La 16 iulie, Procuratura municipiului Chişinău a demarat o serie de acţiuni de urmărire penală în dosarul pornit pe faptul trecerii ilegale a frontierei de stat. Iar 25 iulie, prin decizia Curții de Apel Cahul, Ilan Șor a fost anunțat în căutare națională. În același timp, instanța a emis o încheiere care autorizează un mandat de arestare pe numele parlamentarului.

De partea cealaltă, Ilan Șor a acuzat că justiția este controlată de noua guvernare și că este supus unor „fărădelegi cinice”. Fostul primar de Orhei a mai spus că a fost nevoit să se retragă din cauza amenințărilor la care ar fi fost supus atât el, cât și familia și echipa lui.

În cele din urmă, la finele lunii iulie, Ministerul Afacerilor Interne l-a anunțat în căutare națională și internațională pe inculpatul Șor Ilan. 

Oamenii legii au pornit și pe urmele lui Vlad Plahotniuc. După ce liderul democraților a fugit din țară, fiind bănuit că, în 2013-2014, ar fi creat o scheme pentru a obține bunuri și venituri ilicite, acesta ajunge să fie dat în căutare internațională și interstatală. Se întâmpla în luna octombrie.

Vlad Plahotniuc apare pe panoul persoanelor căutate de poliție. Sursa: Cotidianul.md

„Având în vedere desconsiderarea citației emise de procurorii anticorupție și neprezentarea sa în fața organului de urmărire penală, cetățeanul Plahotniuc Vladimir Gheorghe (a.n. 1966), anunțat inițial în căutare națională și în privința căruia a fost aplicată măsura preventivă - arestul preventiv, a fost dat în căutare internațională și interstatală de Centrul Național Anticorupție”, scriau atunci organele de drept.

Notă informativă ce vizează căutarea lui Plahotniuc. Sursa foto: Cotidianul.md

Tot în urma evenimentelor de la începutul verii anului 2019, prin ordonanța procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu, la 5 august, a fost dispusă inițierea unei cauze penale pe faptul uzurpării puterii de stat, în perioada 7 – 14 iunie 2019, de către fosta guvernare a Republicii Moldova. Asta după ce, la 9 iunie, Parlamentul de la Chișinău a aprobat o declarație în acest sens. Declarația a fost citită de la tribuna Legislativului de Maia Sandu, pe atunci încă parlamentară.  

Fostul șeful de la Interne, Andrei Năstase, declara că ex-procurorul general interimar, Igor Popa, ar fi obținut peste 500 mii de euro pentru obstrucționarea anchetei penale privind uzurparea puterii în stat.

De cealaltă parte, Partidului Democrat (PDM) declara că deputații fracțiunii sunt „amenințați și șantajați” cu acest dosar. Parlamentarii democrați l-au calificat drept un dosar „fals și făcut la comandă”, iar la 16 august au depus un denunț în care au solicitat Procuraturii Generale (PG) pornirea urmăririi penale pe faptul uzurpării puterii de stat, în perioada 8-15 iunie, de către Guvernul Sandu.

Anul 2019 a însemnat și anul în care Andrei Năstase a „obținut dreptate”. În urma turului II al scrutinului local din Chișinău din anul 2018, Năstase l-a învins pe socialistul Ion Ceban. Rezultatele alegerilor însă au fost anulate de justiție.

Tocmai în octombrie 2019, cu câteva săptămâni înainte de alegerile din Chișinău, Năstase și-a obținut mandatul de primar.

Mai exact, hotărârea Judecătoriei Chișinău prin care au fost anulate alegerile locale din 2018, în urma cărora Andrei Năstase a fost ales primar de Chișinău, a fost casată integral de Curtea de Apel. Astfel, alegerile locale din 2018 au fost declarate legale.
 ***

Din 29 iulie și până pe 27 august, AGORA îți prezintă în fiecare zi retrospectiva fiecărui an din calendarul celor 30 de ani de Independență a Republicii Moldova, perioadă marcată de o tranziție nesfârșită și de o continuă oscilare între est și vest.

Va urma...

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Calendarul independenței 2018: Drumuri (mai puțin) bune, cetățenie contra cost și alegeri invalidate în capitală

Calendarul independenței 2018: Drumuri (mai puțin) bune, cetățenie contra cost și alegeri invalidate în capitală

Calendarul independenței: 2017, anul în care a nins în aprilie, a fost dat peste cap Codul Electoral și am cucerit tot mai cu îndrăzneală piața de desfacere a UE

Calendarul independenței: 2017, anul în care a nins în aprilie, a fost dat peste cap Codul Electoral și am cucerit tot mai cu îndrăzneală piața de desfacere a UE

Calendarul independenței. 2016 - Republica Moldova bate pasul pe loc

Calendarul independenței. 2016 - Republica Moldova bate pasul pe loc

Advertoriale
La achiziția unui townhouse, în Complexul Rezidențial Hora Village, primești GRATUIT 2 locuri de parcare

La achiziția unui townhouse, în Complexul Rezidențial Hora Village, primești GRATUIT 2 locuri de parcare

Pregătește-te pentru nou an de studiu cu METRO! Ce colecții tematice de rechizite poți să găsești la METRO (FOTO)

Pregătește-te pentru nou an de studiu cu METRO! Ce colecții tematice de rechizite poți să găsești la METRO (FOTO)

Maib a lansat al doilea val de echipe agile WoW: cele două orchestre și șapte banduri continuă transformările

Maib a lansat al doilea val de echipe agile WoW: cele două orchestre și șapte banduri continuă transformările

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.