Cinci factori care au contribuit la furtul de miliarde de la cele trei bănci, potrivit Expert-Grup

Cinci factori care au contribuit la furtul de miliarde de la cele trei bănci, potrivit Expert-Grup
Colaj: Agora.md


Expert Gup a efectuat o analiză a situației care a dus la delapidarea fondurilor de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, în baza raportului elaborat de către compania Kroll și cel al Comisiei parlamentare de Anchetă. Experții remarcă faptul că retragerile frauduloase au fost realizate grație unor inginerii financiare care au avut drept scop extragerea frauduloasă a lichidităților din băncile respective. De asemenea se remarcă reacția întârziată și insuficientă din partea BNM și a altor organe competente ale statului.

Potrivit Expert-Grup, criza de la cele trei bănci nu a reușit să se răspândească în tot sistemul bancar, iar degradarea situației financiare la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank nu a corelat cu evoluțiile generale din sistem.

Datele raportului Kroll relevă faptul că volumul creditelor presupuse a fi frauduloase, acordate în 2014 de către Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, a constituit 13,3 miliarde lei, care împreună cu dobânzile de 4,7 miliarde lei, au cauzat pierderi cumulate băncilor respective de circa 18 miliarde lei. Aceste cifre coroborează parțial cu suma creditelor de urgență acordate de către BNM pentru cele trei bănci, sub garanția de stat, în noiembrie 2014 (9,6 miliarde lei) și, probabil, în martie 2015 (5,6 miliarde lei).

Degradarea situației financiare de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank a fost cauzată de o serie de inginerii financiare care au avut drept scop extragerea frauduloasă a lichidităților din băncile respective. Esența tranzacțiilor era de a majora în mod artificial nivelul de lichidități prin diverse inginerii financiare, care în final au permis extragerea a circa 13,3 miliarde lei sub formă de credite frauduloase. Ingineriile au constat preponderent din 2 metode: (i) plasamente interbancare, cu participarea unor bănci locale și din Federația Rusă, care îmbunătățeau în mod artificial indicii de lichiditate și mascau găurile negre de la cele 3 bănci; și (ii) cesionarea portofoliilor de credite neperformante unor companii off-shore contra unor sume echivalente de bani care mascau carențele privind calitatea portofoliilor de credite la cele 3 bănci, iar lichiditățile obținute în urma cesionării se utilizau pentru a acorda credite noi. În final, ingineriile financiare au permis acordarea unor volume imense de credite fără afectarea indicatorilor de lichiditate și a calității portofoliilor bancare.

Nu este clar de ce BNM nu a putut, nu a dorit sau nu a știut să intervină în timp util pentru a preveni sau bloca aceste tranzacții frauduloase, având în vedere faptul că am asistat la tranzacții de creditare, cesionare a creditelor și plasamente interbancare cu magnitudini fără precedent în istoria bancară a țării, susțin autorii raportului.

5 surse fundamentale ale crizei de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank

Criza de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank a avut loc în rezultatul suprapunerii a cinci factori fundamentali: (i) reacția întârziată și insuficientă din partea BNM și a altor instituții relevante; (ii) schimbări obscure în structura acționariatelor Banca de Economii, Banca Socială și Unibank; (iii) încălcarea principiilor de bază de guvernanță corporativă la cele 3 bănci; (iv) sporirea artificială a capacității de creditare ale Banca de Economii, Banca Socială și Unibank; și nu în ultimul rând (v) administrarea defectuoasă de la BEM de până la criză.

BNM și Ministerul Finanțelor cunoșteau despre probleme de la BEM încă din 2011. întregul raport al companiei Kroll a fost bazat, în mare parte, pe informația deja deținută de către BNM, fapt ce sugerează că autoritatea de reglementare era la curent cu tranzacțiile dubioase de la cele 3 bănci însă, intenționat sau din cauza unor constrângeri și a lipsei de garații legale, nu a acționat suficient pentru prevenirea sau remedierea problemelor identificate.

Tranzacțiile frauduloase nu puteau trece neobservate de către BNM, iar criza de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank poate fi considerată un adevărat eșec de reglementare bancară. Orice tranzacții cu entități de peste hotare se realizează prin intermediul sistemei Swift, la care are acces și BNM, iar plățile în monedă națională sunt la fel monitorizate în timp real.

Experții remarcă faptul că nu este clar de ce autoritățile nu au solicitat investigarea și acestei perioade, în special dacă luăm în considerație conflictele între acționari și preluările ostile a acțiunilor de la BEM din 16 mai - 9 august 2011 și primăvara anului 2012, în rezultatul cărora un pachet important de acțiuni a ajuns în proprietatea unor firme din zone off-shore care apoi au fost transferate unor companii din Federația Rusă.

Ce a permis administrarea defectuoasă de la BEM de până la criză?

Lipsa voinței politice pentru asigurarea unei administrări eficiente a unei bănci cu capital majoritar de stat. BEM a fost utilizată deseori în scopuri politice, la acordarea creditelor întreprinderilor de stat sau firmelor apropiate anumitor cercuri de interese sau la absorbirea activelor toxice ale băncilor falimentare.

Deficiențele sistemului judecătoresc și protejarea insuficientă a drepturilor de proprietate. Aceasta se referă la faptul că instanțele judecătorești din Moldova pot lua decizii care pot afecta interesele deponenților băncilor comerciale și, respectiv, pot submina stabilitatea financiară a întregii țări.

O altă problemă este modul în care noii acționari ai Banca de Economii, Banca Socială și Unibank din 2013 au achiziționat acțiunile. La toate cele 3 bănci, noii acționari au procurat pachetele de acțiuni în baza împrumuturilor și creditelor contractate de la companii off-shore și bănci rusești. Totodată, nu este clar ce gaj sau alte tipuri de garanții au utilizat acționarii pentru a obține aceste finanțări.

Manipulări cu indicatorii de lichiditate

Sporirea creditării obscure de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank era imposibilă fără manipularea cu indicatorii de lichiditate și de expunere. În particular, băncile deschideau depozite de până la 30 de zile la anumite bănci rusești (cu care aparent aveau înțelegeri reciproce), după care băncile respective deschideau depozite la cele 3 bănci pentru un termen mai mare de 30 de zile, cu sume similare și practic în aceleași. La expirarea termenului de 30 de zile pentru depozitele plasate în băncile rusești, acestea zile reveneau pentru o zi la BEM, BS și UB după care se deschideau noi depozite de până la 30 de zile la băncile rusești. Aceste tranzacții aveau cel puțin 2 scopuri. În primul rând, aceasta permitea manipularea cu indicatorii de lichiditate a celor 3 bănci. Faptul că depozitele BEM, BS și UB deschise la băncile rusești aveau un termen mai mic de 30 zile, acestea se considerau ca și active lichide și, respectiv, dejure nivelele raportate de lichiditate nu erau afectate. În al doilea rând, depozitele celor 3 bănci deschise la băncile rusești erau utilizate în calitate de garanții pentru creditele dubioase acordate unor companii aparent afiliate. Aceasta a permis mascarea nivelului expunerilor față de o serie de debitori cu capacitate slabă de plată și reputație dubioasă.

Deși elucidarea situației de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank și tragerea la răspundere a persoanelor implicate este absolut necesară, nu mai puțin importantă este identificarea lacunelor instituționale și legale care au permis celor 3 bănci să se implice în scheme financiare frauduloase.

Deși, BNM putea să blocheze dreptul la vot și alte acțiuni ale acționarilor celor 3 bănci care activau în mod vădit concertat. Totodată, BNM putea aplica amenzi Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, să limiteze sau să suspende activitatea acestor bănci, sau chiar să retragă licența de activitate. Cu toate acestea, BNM a preferat să instituie regim de administrare specială abia la finele lunii noiembrie 2014, după comiterea delapidărilor în proporție de circa 12% din PIB.

Pentru a înțelege mai bine originea crizei de la cele trei bănci Experții recomandă extinderea perioadei de analiză, pentru a cuprinde cel puțin anii 2009-2011.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Apple anunță noile MacBook Pro de 14 și 16″ cu procesoare M1 Pro/Max și ecrane HDR cu „notch”

Apple anunță noile MacBook Pro de 14 și 16″ cu procesoare M1 Pro/Max și ecrane HDR cu „notch”

Exporturile de gaze ale Gazprom se apropie de un nivel record

Exporturile de gaze ale Gazprom se apropie de un nivel record

Comisia Europeană: Peste 591 de milioane de certificate COVID au fost generate până în prezent

Comisia Europeană: Peste 591 de milioane de certificate COVID au fost generate până în prezent

Advertoriale
Expoziție de desene cu și despre reciclare la Kaufland Moldova: „3R Talents (Reduce, Reuse, Recycle)”

Expoziție de desene cu și despre reciclare la Kaufland Moldova: „3R Talents (Reduce, Reuse, Recycle)”

50 de „umbre ale Zahărului” ascunse în produse sau ce denumiri mai poate avea dulcele

50 de „umbre ale Zahărului” ascunse în produse sau ce denumiri mai poate avea dulcele

RE/MAX Moldova își extinde rețeaua de francize imobiliare din Chișinău (VIDEO)

RE/MAX Moldova își extinde rețeaua de francize imobiliare din Chișinău (VIDEO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
    Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
Cele mai populare
  • 1
    Judecătoria Chișinău a respins cererea Nataliei Morari prin care aceasta a solicitat restabilirea în calitate de membră a Media Alternativă
  • 2
    Natalia Morari a dat în judecată TV8: Dorește să fie restabilită în calitate de membră a A.O. Media Alternativă
  • 3
    Ultimă oră! Dodon a anunțat că renunță la mandatul de deputat: „Nu mă ascund după imunitate”
  • 4
    Fiul fostului procuror general din Rusia, Igor Ceaika laudă decizia lui Dodon de a renunța la mandatul de deputat
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.