Potrivit instituției, ar constitui o dezinformare declarațiile făcute de președinta Maia Sandu în cadrul întrevederii sale la Kiev cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Vladis Dombrovskis.

Mai exact, șefa statului a declarat că a discutat despre alocarea a 50 de milioane de euro, aproximativ un miliard de lei din pachetul de asistență macrofinanciară „pentru care sunt îndeplinite aproape toate condițiile. Singura condiție pentru obținerea acestei tranșe, unde nu avem progres suficient, este existența unei strategii clare de recuperare a banilor în frauda bancară, ce urma să fie elaborată de procuratură.”

Aceste declarații care au fost reiterate și în cadrul unui interviu recent acordat postului Radio Europa Liberă, undea menționat că „una dintre condițiile pentru tranșa a doua a asistenței macrofinanciare trebuie să fie îndeplinită de Procuratura Generală. În această condiție se spune că procuratura trebuie să prezinte o strategie convingătoare de recuperare a miliardului furat. Deci, dacă procuratura nu satisface această condiție, noi nu putem să obținem cele 50 de milioane de euro de la Uniunea Europeană, bani de care evident că avem nevoie.”

PG: Raportarea pe marginea procesului de recuperare a banilor, nu este obligatorie

 „Obligația procurorului de raportare pe marginea procesului de recuperare a banilor NU este inclusă în niciun act normativ și niciun mecanism al condiționalității pentru asistența macro-financiară oferită de UE nu prevede acest lucru”, se arată în comunicatul instituției.

 Mai mult, reprezentanții instituției admit că există o prevedere care ar face referire la implementarea de către autorități a unei strategii de recuperare a activelor fraudate, dar în acest proces Procuratura nu este indicată ca instituție responsabilă, fiind menționat expres că „autoritățile vor pregăti și transmite Parlamentului un raport privind progresele înregistrate”.

 În comunicatul de presă se mai precizează și faptul că până în prezent nici un deputat sau reprezentant al forului legislativ nu a intervenit către Procuratură, cu vreo propunere sau plan comun de acțiuni de punere în aplicare a documentului menționat mai sus, mai ales în partea ce implică atribuțiile Procuraturii „fiind omisă o conlucrare constructiv și legală în acest sens”.

 „Subiectul acțiunilor pe care autoritățile RM trebuie să le întreprindă în contextul realizării prevederilor Memorandumului a fost abordat, în raport cu Procuratura, doar de către Prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi prin adresa din 7 mai 2021, conform căreia, Procuraturii i s-a recomandat ca, în comun cu autoritățile competente, să actualizeze Strategia de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, accelerarea investigațiilor penale prin diversificarea cooperării internaționale și informarea publică semestrială”, se arată în mesajul emis de instituție.

 Reprezentanții instituției mai declară că la 18 mai 2021 a fost semnat Ordinul cu privire la aprobarea Mecanismului de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, acesta fiind elaborat de comun cu CNA, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Prin acest act interinstituțional, se stabilește concret acțiunile și sub-acțiunile necesare a fi întreprinse precum și termenii sau indicatorii de progres. Despre acest fapt a fost informat prim-ministrul interimar prin adresa din 21 mai 2021.

 „Procuratura își asumă responsabilitatea de a accelera procedurile legale”

„Deși am informat în repetate rânduri atât societatea, cât și autoritățile publice despre realizările vizând recuperarea banilor sustrași în context cu atribuțiile și competențele legale ale Procuraturii, reiterăm că, până în prezent, în dosarul frauda bancară, Procuratura, cu suportul Centrului Național Anticorupție, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a identificat și pus sub sechestru bunuri în valoare de 3,1 miliarde de lei. Valorificarea finală a bunurilor sechestrate prin confiscare specială sau extinsă NU ține de competența Procuraturii, deciziile urmând a fi adoptate de instanțele de judecată care vor examina dosarele în fond”, susțin reprezentanții instituției.

De altfel, Procuratura. Generală consideră că „centrarea atenției guvernării doar pe mecanismele penale în procesul de recuperare a banilor fraudați reprezintă o abordare greșită” din motiv că procedurile judiciare, fac acest mecanism unul complex și de durată.

 Totuși, reprezentanții instituției dau asigurări că Procuratura își va asuma responsabilitatea de a. accelera procedurile legale în acest sens în limitele admisibile de lege.

 „Totodată, orientăm ca autoritățile publice competente să ia în calcul și mecanismele non-penale de restituire a mijloacelor financiare care pot fi mai eficiente și rapide, cu antrenarea băncilor implicate direct, indirect sau în virtutea răspunderii subsidiare pentru obligațiunile prevăzute de legislație în procesul de devalizare a sistemului bancar. Instituțiile competente (Guvernul, Banca Națională a Moldovei, Agenția Proprietății Publice etc) urmează să manifeste o poziție proactivă în această direcție. Considerăm că elaborarea și realizarea Strategiei de recuperare a banilor fraudați nu trebuie să fie plasată doar pe responsabilitatea Procuraturii și altor organe de drept. Acest document trebuie să prevadă abordări complexe și să conțină două componente: penală și nonpenală, urmând a fi elaborată cel puțin la nivel de Guvern, cu implicarea tuturor autorităților competente”, se menționează în comunicatul de presă.

 Guvernul sau Parlamentul ar urma să primească semestrial note informative de progres 

 „Procuratura conștientizează importanța asistenței Uniunii Europene pentru statul nostru și, alături de toate autoritățile implicate, își asumă angajamentul să prioritizeze și să accelereze la maxim activitățile de investigare a fraudei bancare și, respectiv, de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, cu informarea semestrială a Parlamentului sau, după caz, a Guvernului, către data ce-i va fi indicată din timp, prin note informative de progres”, se arată în comunicat.

 Reprezentanții instituției susțin în continuare că declarațiile conducerii de vârf a statului pe marginea Memorandumului de înțelegere cu UE, sunt iresponsabile și manipulatorii, având drept scop „dezinformarea opiniei publice și transferul către Procuratură a responsabilității pentru incapacitatea sau nedorința de a îndeplini condiționalitățile partenerilor de dezvoltare, asumate de Guvern și Parlament”.

 „Deși, este evidentă lipsa din partea actualei guvernări a oricărui interes pentru un dialog instituțional corect, bazat pe respect reciproc și o relație constructivă, Procuratura își reiterează disponibilitatea de a se alinia, în realizarea programului de guvernare, alături de toate autoritățile statului, cu condiția respectării cadrului legal și a Constituției”, susțin responsabilii din cadrul instituției.