Cele mai frecvente fraude în mediul online

Escrocii zilelor noastre sunt „mici experți” pe tehnologii și folosesc diferite tactici pentru a ademeni persoanele şi a le sustrage mijloace financiare de pe conturi. Fie că recurg la sustragerea datelor prin intermediul telefonului mobil sau chiar la furtul de identitate, odată cu apariția COVID-19 s-au diversificat și metodele de înșelăciune, iar identificarea lor devine tot mai dificilă. Cu siguranță, măcar o dată ai auzit despre oferte foarte atractive trimise pe Viber, WhatsApp sau alte rețele sociale, diferite bonusuri, promoții fictive sau mesaje despre false moșteniri. În mediul financiar, însă, aceste escrocherii de inginerie socială au denumiri foarte concrete: vishing, phishing, smishing sau scam (cea mai nouă dintre metode, apărută în pandemie).

Cele mai frecvente fraude se bazează pe manipulări psihologice, înșelare sau intimidare a clienților. Iată de ce, pentru a nu deveni victima unei fraude, este important să cunoști nu atât schemele utilizate de răufăcători, cât semnele distinctive că ai de-a face cu un escroc. Astfel, șansele de a rămâne fără bani sunt minime.

Cum lucrează răufăcătorii?

1. Bună ziua, sunt de la ”securitatea bancară”

Ești contactat telefonic sau prin mesageriile Viber, WhatsApp, Telegram de o persoană, care se prezintă drept angajat al băncii, de la ”securitate”. Acesta te anunță că a avut loc o tranzacție suspectă de pe contul tău de card, iar dacă nu vrei să rămâi fără bani e necesar să-i dictezi datele tale bancare: numărul cardului, data expirării, 3 cifre de pe verso cardului și parola unică primită prin SMS. Fiind un bun manipulator, escrocul te intimidează, îți cere insistent toată informația și nu-ți oferă timp să analizezi situația, afirmând că încă puțin și vei rămâne cu contul de card golit. Dacă ai de-a face cu o așa persoană, închide apelul. La sigur, discuți cu un escroc.

2. Ești datornic la bancă, pentru detalii accesează linkul

Pe e-mail primești mesaje false, ce pretind să fie de la bancă prin care ești anunțat că ai acumulat datorii față de bancă sau, dimpotrivă, ai câștigat un premiu. Pentru detalii se cere să accesezi un link sau să deschizi anexa la scrisoare, care te direcționează către un site fictiv, asemănător cu pagina oficială a băncii. În felul acesta sunt capturate informaţii bancare şi personale confidenţiale, precum nume şi prenume, adresa, codul numeric personal IDNP, numărul de card, parolele de acces și altele. Dacă ai primit un e-mail de acest gen îți recomandăm să nu deschizi linkurile sau să descarci fișierele din anexă, cel mai probabil că sunt malițioase.

3. Scrie luna în care te-ai născut și câștigi bani

Ai văzut pe Facebook sau Instagram o postare prin care ți se sugerează să indici în comentarii luna în care te-ai născut și câștigi de la MAIB suma ce îi corespunde? Sau poate ți se propune să completezi un chestionar, iar pentru aceasta vei primi 5 000 lei? Atunci să știi că e o înșelătorie! După ce vei indica luna nașterii sau vei completa chestionarul, printr-un mesaj privat ți se vor cere datele cardului bancar pentru efectuarea transferului premiului bănesc câștigat. În realitate, vei rămâne foarte repede fără niciun bănuț în cont. Dacă vezi astfel de postări, îți sugerăm să le ignori, să raportezi postarea sau pagina către Facebook/ Instagram și să anunți banca expediind un e-mail la [email protected].

4. Felicitări, ai câștigat milionul!

Ai primit un SMS prin care ești anunțat că ai câștigat un premiu, iar pentru a-l ridica e necesar să completezi formularul cu datele tale personale/ datele cardului (număr card, data expirării, CVV, codul unic primit prin SMS. De fapt, nu e altceva decât o altă metodă de înșelătorie, care te ademenește cu câștig ușor. Dacă ți se pare că aceasta e șansa ta de a obține bani în plus, nu te grăbi și amintește-ți de cunoscutul proverb: ”Caşcavalul e gratis doar în cursa de şoareci”. Fii prudent, verifică dacă într-adevăr este organizat vreun concurs și cine sunt câștigătorii.

5. Prietenul tău e bolnav de COVID-19 și are urgent nevoie de bani

În pandemie, escrocii s-au adaptat foarte repede contextului. Infractorii au dezvoltat rapid escrocherii tematice COVID-19 prin care urmăresc obţinerea de foloase necuvenite. Potenţialele victimele sunt contactate telefonic sau primesc mesaje prin intermediul reţelelor sociale (Facebook, Odnoklassniki, Vkontakte etc.). Aceste mesaje pot veni de la prieteni sau rude, ale căror conturi au fost sparte. Sub pretextul acordării unui ajutor pentru tratament, li se solicită o anumită sumă de bani sau datele bancare personale pentru efectuarea unui transfer bănesc.

4 pași rapizi pentru orice situație de fraudă

Nu ești primul și, probabil, nici ultimul care poate cădea în plasa acestor escrocherii. Dacă, totuşi, ai devenit victima unei fraude oferind date personale şi bancare confidenţiale, nu te panica și acționează rapid pentru a-ți proteja banii.

Urmează aceşti paşi:

1. blochează imediat cardul tău bancar. Se face simplu, prin aplicaţia mobilă MAIBank, la opțiunea cu servicii legate de card sau sunând la 1313 - Self Service;

2. sesizează poliția. E necesar să scrii o plângere la poliție, anexând și extrasul de cont;

3. informează banca la 1313 sau expediind un e-mail la: [email protected];

4. poți reemite cardul compromis direct din MAIBank sau la cea mai apropiată sucursală a băncii. Poți solicita livrarea cardului la domiciliu.

În caz de fraudă, recuperarea banilor este practic imposibilă pentru titularii cardului, ale căror tranzacţii au fost realizate cu ajutorul tuturor elementelor de securitate ale cardului, inclusiv parola primită prin SMS pe telefonul mobil al clientului. De aceea e important să nu transmiți nimănui, în special prin telefon, rețele sociale sau altă metodă poza cardului pe ambele părți, parolele unice primite prin SMS sau codul CVV.

Important să reții următoarele:

1. Pentru a primi un transfer direct pe card este suficient să transmiți expeditorului numărul cardului tău, numele și prenumele.

2. Pentru a efectua o plată cu cardul prin Internet e necesar de indicat numărul complet al cardului, format din 16 cifre, codul CVV- cele 3 cifre de pe partea verso a cardului, parola primită prin SMS la numărul de telefon.

Angajatul băncii nu va solicita niciodată:

1.     numărul complet al cardului format din 16 cifre;

2.     divulgarea ultimelor cifre ale numărului cardului, comunicând primele 6 cifre. Să ştii că primele 6 cifre sunt identice pentru toţi clienţii băncii şi variază doar în funcție de tipul cardului (Mastercard, Visa, American Express);

3.     termenul de valabilitate a cardului;

4.     codul de securitate CVV, adică cele 3 cifre de pe verso cardului;

5.     parola unică, primită prin SMS la numărul de telefon înregistrat în sistemul băncii. Această parolă este generată de bancă atât pentru a achita un produs sau serviciu prin Internet, cât şi pentru a transfera bani unei alte persoane.

Infractorii se îmbogățesc pe seama moldovenilor

Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, doar în primul trimestru al anului 2021 valoarea fraudei cu utilizarea cardurilor bancare a constituit 3,9 milioane de lei, dintre care 45% s-au realizat fără prezența cardului, adică infractorii au obținut la distanță datele necesare pentru a sustrage banii. În același timp, 56,4% din valoarea totală a fraudelor reprezintă categoria “alte tipuri de fraude” la care au fost atribuite, preponderent, fraudele de tip inginerie socială, inclusiv cu utilizarea schemelor descrise mai sus.

Rămâi vigilent. Protejează-te de fraude cu cardurile bancare!

Pentru mai multe detalii, accesează https://www.maib.md/ro/securitate-si-antifrauda/.