Strategia de recuperare a miliardului furat din sistemul bancar moldovenesc a fost elaborată în circumstanțe incerte și de către persoane necunoscute. Cel puțin asta susține Procuratura Generală. Potrivit instituției, documentul elaborat în perioada „statului capturat” nu a fost niciodată înregistrat în Procuratura Anticorupție sau Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție sau ARBI.
„Deși se pretinde că acest document strategic a fost elaborat în iunie 2018 de către Procuratura Anticorupție, CNA și ARBI, și prezentată ulterior public de către ex-Procurorul General Eduard Harunjen și ex-adjunctul procurorului Anticorupție Adriana Bețișor, el niciodată nu a fost înregistrat în Procuratura Anticorupție sau Procuratura Generală, CNA sau ARBI, nu a fost aprobat prin vreun ordin comun și nici nu au fost identificate urme de lucru cu acest document, informațiile operative gestionate pe caz, indicând că ar fi fost elaborat în afara Procuraturii și celorlalte două instituții indicate, precum și nu de către cei ce au subscris și și-au asumat lucrarea. Nefiind semnat de către vreun subiect, acest document strategic nu a căpătat statut de document oficial și prin urmare, nu este clar cum ulterior s-a regăsit în anumite lucrări asumate de Parlament și Guvern, inclusiv în Memorandumul RM – UE”, se arată într-un comunicat al Procuraturii Generale.
Astfel, responsabilii de la PG sunt de părere că îndeplinirea Strategiei în cauză nici nu putea fi pusă în sarcina Procuraturii și că astăzi acest document nu poate fi luat ca bază oficială pentru activitatea Procuraturii, Guvernului, Parlamentului și altor autorități publice în procesul de recuperare a banilor fraudați din sistemul bancar.
Concomitent, Procuratura consideră că pentru eficacitatea procesului de recuperare a banilor fraudați, statul are nevoie de o viziune și un document strategic complex nou, doar că elaborarea și realizarea acestuia depășește competențele Procuraturii și solicită intervenția Guvernului și a Parlamentului în acest sens.
„Analizând problema în toată complexitatea sa, conchidem că autoritățile naționale, cu referire la subiect, au avut până în prezent o abordare pur formală. Plasarea responsabilității pe seama Procuraturii pentru întregul proces de recuperare a mijloacelor financiare fraudate, care prioritar trebuie să asigure eficiența urmăririi penale pe caz și ale cărei atribuții funcționale sunt prea restrânse legal pentru a acoperi tot spectrul de activități ce se impun în această direcție, de fapt, a determinat rezultate sub limita așteptărilor societății și o situație de conflict între autoritățile de primul nivel, precum și riscuri de discreditare în fața partenerilor externi de dezvoltare. Considerăm că situația creată este, în special, rezultatul unui dialog ineficient între autorități”, se mai arată în comunicat.
Despre acest lucru și necesitatea elaborării unei noi strategii de recuperare a banilor, PG susține că a informat, la 6 septembrie 2021, Președinția, Parlamentul, Guvernul și Ministerul Justiției.
Vezi și aceste știri
Procuratura Generală, nemulțumită de o decizie a Consiliului Suprem de Securitate
Maia Sandu: „Guvernul a făcut o solicitare către UE să ne ofere o excepție pe condiția furtului miliardului, pentru ca să primim acele 50 milioane de euro”
