FOTO. Iată ce case a luat Banca de Economii în gaj

Banca de Economii a început să vândă la greu bunurile luate în gaj. Pentru luna iunie sunt preconizate mai multe licitaţii de comercializare a gajului. Construcții comerciale, construcții administrative, construcții pentru producere, dar și parcări auto și imobile locative formează lista celor 72 de pachete de gaj enumerate pe pagina web a Băncii de Economii, propuse de instituție spre vânzare. Mai mult de jumătate din ele le reprezintă construcțiile locative, în mare parte case particulare. Dacă unele din ele par să valoreze milioane de lei, altele abia de ajung la câteva mii de euro.

Câteva din bunurile gajate, constituite din blocuri noi cu apartamente sau case particulare în stare satisfăcătoare lasă speranțe de a fi comercializate la prețuri cel puțin apropiate de cele de piață, cum își propune banca. Altele însă cu greu pot fi considerate ca garanție pentru creditele acordate de bancă, fiind amplasate în mare parte în localități rurale și aflându-se într-o stare care le depărtează total de noțiunea de bunuri lichide.

Mai jos vă prezentăm câteva din acestea.

1. Casă de locuit cu suprafața de 57.10 m.p. și terenul aferent cu suprafața de 0.1388 ha, r-nul Edineț, sat. Chetrosica Nouă.

2. Casă de locuit cu suprafața totală de 124.20 m.p. și terenul aferent cu suprafața totală de 0.3772 ha, r-nul Șoldănești, com. Cotiujenii Mari.

3.Casă de locuit cu suprafaţa de 75.70 m.p. şi terenul aferent cu suprafaţa de 0.0854 ha, or. Orhei.

4. Casă de locuit cu suprafaţa totală de 52.20 m.p. şi terenul aferent cu suprafaţa de 0.449 ha, or. Orhei.

5. Casă de locuit cu suprafața totală de 83.80 m.p. și terenul aferent cu suprafața de 0.2701 ha, r-nul Edineț, or. Cupcini.

Potrivit ultimelor rezultate (pentru aprilie 2015) ale activității Băncii de Economii, banca are cel mai mare portofoliu de credite neperformante din sistemul bancar, însumând 1,03 mlrd. lei. Din fiecare 100 de lei acordați de bancă ca împrumut, 79 lei reprezintă credite neperformante, rambursarea cărora este sub semnul întrebării.

Deși gajul scos în vânzare de bancă cu greu inspiră încredere că poate fi vândut, guvernatorul BNM a declarat că suma de 13,3 mlrd lei furați din sistemul bancar de fapt este mult mai mică, de 450 mil. euro, având în vedere că circa o treime din ce a dispărut poate fi recuperat, inclusiv prin realizarea gajului.

Aflată din toamna lui 2014 sub gestiunea BNM, Banca de Economii încearcă să recupereze ce mai poate din creditele dubioase acordate de vechea conducere, curățându-și bilanțul de neperformante prin vânzarea gajului. După rapoartele pentru primele patru luni ale anului curent, Banca de Economii are înregistrat pe această perioadă un profit negativ, de -158 mil. lei, cel mai prost rezultat pe sistem. Conform ultimelor declarații ale premierului Chiril Gaburici, BEM împreună cu Banca Socială și Unibank aduc lunar pierderi statului de peste 30 de milioane lei lunar. Astfel, șeful Executivului a sugerat că băncile ar trebui lichidate.

Conform prevederilor legislației, în primul rând banca (și nu clientul) poartă răspundere pentru modul în care a fost evaluat gajul când s-au acordat credite. Bazându-se pe raportul de evaluare independent pregătit de o companie de evaluare licențiată de Camera de Licențiere și agreată de bancă, aceasta, bazându-se la rândul său pe proprii experți și pe regulamentele interne, stabilește valoarea imobilului considerată drept garanție pentru credit.

Realizarea gajului este soluția din urmă la care poate recurge banca pentru recuperarea creditelor, după ce au fost epuizate celelalte posibilități de redresare a situației, ca negocierea cu clientul, prolongarea sau restructurarea creditului. Vânzarea imobilelor gajate este cu atât mai dificilă, cu cât acestea se află într-o stare mai deplorabilă, în zone cu acces limitat și mai ales dacă prețul care se cere pentru ele nu este mai mic decât prețul pieței. Banca de Economii însă aceasta și declară pe site-ul său: „Toate bunurile se comercializează la preţurile de piaţă.”

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim