Primele informații afișate după ora locală 23:00 arată că social-democrații de centru-stânga par a fi pe cale să obțină o victorie la limită în alegerile parlamentare din Germania. Vor trebui să-și găsească, însă, parteneri de coaliție pentru a forma următorul guvern.
Social-democrații din Germania au un ușor avantaj în fața creștin-democraților. Dar diferența este mică, în jur de un procent, conform rezultatelor parțiale: 25,5 la sută față de 24,5 la sută.
Candidatul SPD, Olaf Scholz, spune că țara a votat pentru schimbare și că alegătorii doresc ca el să o înlocuiască pe Angela Merkel în funcția de cancelar după 16 ani.
Armin Laschet, candidatul conservatorilor, care a fost susținut de Angela Merkel, consideră că rezultatul este „neclar” și a declarat că și el dorește să devină noul cancelar al Germaniei, deși a recunoscut că partidul său a înregistrat cel mai slab scor din istorie. El exclude o coaliție cu stânga.
Verzii progresiști par să fi înregistrat victorii importante. Ei au cel mai bun scor din istorie, prea mic însă pentru a avea șanse reale de a da și cancelarul. Însă, împreună cu Partidul Liber-Democrat (FPD), se pare că vor juca un rol-cheie în discuțiile pentru o viitoare coaliție.
De altfel, aceste două partide par să-și fi atras votul tinerilor sub 30 de ani în aceste alegeri, conform proiecțiilor inițiale. Verzii și liberalii de la FDP par să fi adunat împreună peste 40% din sufragiile alegătorilor tineri. Ceea ce este poate surprinzător în acest scrutin este faptul că social-democrații nu s-au descurcat la fel de bine cu alegătorii tineri.
Cum mai multe persoane decât de obicei au votat prin corespondență, rezultatul complet și oficial al alegerilor legislative din Germania va mai întârzia.
Iată cum este calculată victoria
Parlamentul federal al Germaniei, Bundestagul, are cel puțin 598 de locuri. Germania are un sistem electoral mixt.
Atunci când germanii merg la urne, ei trebuie să voteze pentru alegerea unui deputat local, în cele 299 de circumscripții electorale. Candidatul care obține cele mai multe voturi în fiecare circumscripție are garantat un loc. Este vorba, prin urmare, de un vot uninominal.
Acest vot se combină însă cu reprezentarea proporțională. Celelalte 299 de locuri rămase în Bundestag sunt alocate pe baza cotei de voturi obținute de fiecare partid.
Pentru a forma un guvern, un partid sau o coaliție trebuie să aibă o majoritate (adică mai mult de 50% din locurile din Bundestag), așa încât nu este garantat că partidul care câștigă alegerile federale germane este și cel care va forma guvernul.
În 1969, Kurt Georg Kiesinger de la CDU a obținut aproape 50% din voturi. El a primit chiar și un telefon de felicitare din partea lui Richard Nixon, președintele SUA de la acea vreme. Dar în cele din urmă, celelalte partide au format un guvern fără el, sub conducerea social-democratului Willy Brandt.
La fel, în 1976, CDU-ul lui Helmut Kohl a obținut cele mai multe voturi, dar în cele din urmă SPD și FDP au format un guvern de coaliție.
Același lucru s-ar putea întâmpla și acum. Chiar dacă Scholz câștigă, Verzii, CDU/CSU și FDP ar putea forma un guvern fără el.
Pozițiile candidaților fașă de politica externă
SPD rămâne angajat în NATO, dar susține crearea unei armate a UE. Social-democrații au promis să aloce 0,2% din produsul intern brut al Germaniei pentru cele mai sărace țări în curs de dezvoltare.
CDU/CSU a susține alianța NATO și a declarat că va lucra cu partenerii pentru a consolida sistemul internațional bazat pe reguli. Ei pun accent pe concurența cu China.
Partidul Verzilor a declarat că va susține NATO și va fi dur cu guvernele autoritare acuzate de încălcarea drepturilor omului. Ecologiștii se opun gazoductului Nord Stream 2 și sunt împotriva prezenței armelor nucleare pe teritoriul german.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.