Se nasc tot mai puțini copii

Datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată că în anul 2020 în Moldova s-au născut circa 31.000 de persoane. Aceasta înseamnă cu aproximativ 1.700 mai puțini în raport cu anul 2019 și cu aproape 10.000 mai puțini decât s-au născut în anul 2014.

La fel se remarcă și diminuarea numărului mediu de copii născuți de o femeie (rata de fertilitate), de la 1,82 în anul 2014 la 1,77 în anul 2020. De menționat în acest context că media globală a ratei de fertilitate este 2,4.

Evoluțiile din ultimii ani arată că în țara noastră a crescut numărul de nou-născuți în rândul femeilor trecute de vârsta de 30 de ani. Totodată, dacă în anul 2014 circa 65% dintre nou-născuții vii aveau mame în vârstă de 20-29 ani, atunci în anul 2020 această pondere s-a redus la 52%. În mediu, vârsta mamelor s-a majorat de la 27,29 la 27,91 ani.

Migrația populației tinere și posibilitățile modeste de trai ale celor rămași acasă sunt cele mai evidente probleme care afectează natalitatea în Republica Moldova. Mulți tineri ezită să-și formeze o familie sau să aibă copii din cauza lipsei unui loc de trai. Datele statistice arată că e nevoie de cel puțin 12 ani ca un salariat din Republica Moldova să existe și să reușească să și economisească pentru a cumpăra un apartament de 60 de m.p. Acest calcul s-a făcut luând în considerare datele BNS privind salariul mediu pe economie în anul 2020 (6,617 lei), minimul de existență (2,088 lei) și datele agenției imobiliare LARA privind prețul mediu al unui m.p. de locuință în Chișinău (511 de euro).

Factori ce diminuează natalitatea

Amânarea formării unei familii, nașterii primului copil sau a mai multor copii ține și de fenomenul de emancipare a femeii și creșterii rolului economic al acesteia. Accesul liber la contracepție și dreptul de a avorta, promovate pe larg ca principii ale sănătății sexuale și reproductive, sunt și aceștia factori ce diminuează natalitatea.

Legislația Republicii Moldova permite avortul, acesta putând fi realizat voluntar până la 12 săptămâni de sarcină. Potrivit datelor statistice, în perioada 2014-2019 în Moldova s-au efectuat în total aproape 75 de mii de avorturi sau în mediu circa 12.500 de avorturi pe an. Aproximativ 70% dintre aceste avorturi sunt voluntare, altfel spus nu au la bază indicații medicale sau sociale.

Dacă e să privim situația la nivel global, rata de fertilitate scade semnificativ. Astfel, dacă în anul 1950, o femeie năștea în mediu cinci copii atunci în anul 2020 se înregistrează o medie globală de 2,4 copii. Prognozele Națiunilor Unite arată că în următorii 100 de ani rata de fertilitate va scădea la 1,9.

Rata de fertilitate a scăzut în mod special în țările extrem de sărace și aceasta datorită folosirii metodelor de contracepție, se arată într-un studiu realizat de Națiunile Unite. Astfel, din perspectivă macroeconomică, Națiunile Unite vede această tendință ca fiind una pozitivă, pentru că astfel s-au evitat căsătoriile timpurii și cele forțate, sarcinile nedorite, s-a redus mortalitatea infantilă și cea a mamelor la naștere, s-au oferit șanse la educație și angajare tot mai multor femei.

Totuși, din perspectivă macroeconomică a țărilor dezvoltate și în curs de dezvoltare, scăderea ratei de fertilitate prezintă riscuri serioase. De aceea, politicile pro-natalitate au devenit actuale în tot mai multe țări ale lumii. Acestea presupun printre altele creșterea indemnizațiilor pentru copii.

În ultimii 10 ani în Republica Moldova indemnizațiile unice la naștere și cele lunare pentru creșterea copiilor s-au majorat considerabil, ajungând în anul 2020 de trei ori mai mari decât acum șase ani.

Dacă până în anul 2010 indemnizațiile unice la nașterea copilului au fost sub necesarul minim de existență pentru copii, astăzi acoperă mai mult de patru ori acest minim. În perioada 2014-2020, minimul de existenţă pentru copii a crescut cu aproape 30 la sută, iar indemnizația unică la nașterea copilului este de 2,7 ori mai mare ajungând la 8.299 de lei în anul 2020. Indemnizația unică la nașterea copilului a fost majorată și pentru anul 2021 și constituie 9.459 de lei, atât pentru persoanele asigurate, cât și neasigurate.

Referitor la indemnizațiile lunare de îngijire a copiilor, se remarcă anumite diferențe pe persoane asigurate și neasigurate. Indemnizația lunară pentru copiii persoanelor neasigurate se oferă până la doi ani și are o valoare fixă care se stabilește în fiecare an, iar pentru persoanale asigurate indemnizația se oferă până copilul ajunge la vârsta de trei ani și are ca bază de calcul salariul unuia dintre îngrijitori.

În anul 2020, indemnizația lunară pentru îngrijirea copiilor persoanelor neasigurate a constituit 640 de lei, iar pentru cele asigurate – în mediu 2.274 de lei. Astfel, având în vedere că anul trecut minimul de existenţă a constituit 803,5 lei pentru copiii de până la vârsta de un an și 1.734,5 lei pentru copii în vârstă de unu - șase ani, reiese că indemnizația lunară pentru îngrijirea copilului a reușit în ultimii ani să acopere minimul de existență în cazul persoanelor asigurate, dar nu și în cazul persoanelor neasigurate.

Inițiativa autorităților din Republica Moldova de a crește indemnizațiile pentru copii este apreciabilă și chiar una destul de costisitoare pentru buget. Totuși, datele arată că natalitatea s-a redus în pofida majorării indemnizațiilor, ceea ce înseamnă că este nevoie și de alte instrumente.

TOP-ul țărilor cu cele mai scăzute rate de fertilitate

E adevărat că efectul politicilor pro-natalitate este de multe ori dificil de cuantificat. În general, decizia de a avea un copil nu are la bază doar aspecte financiare și viziuni economice. Astfel, observăm că ratele de fertilitate reduse sunt specifice inclusiv pentru țările dezvoltate. Acest lucru este arătat și de un clasament realizat de revista CEOWORLD cu „Cele mai bune țări unde se poate naște un copil în anul 2020”. La calcularea acestui rating, s-au luat în considerare criterii ca nutriția și sănătatea, educația și nivelul de trai.

În topul clasamentului se află Coreea de Sud, Norvegia și Japonia, țări care înregistrează paradoxal cele mai scăzute rate de fertilitate. Coreea de Sud a înregistrat chiar cea mai redusă rată de fertilitate din lume în anul 2020 - numărul mediu al copiilor născuți de o femeie este de doar 0,84. În Norvegia acest indicator constituie 1,7, iar în Japonia – 1,36.

Republica Moldova se află pe locul 54 în acest top, din 180 de state, mai sus decât Rusia (locul 78), România (locul 79) și Ucraina (locul 90).

Natalitatea în scădere, suprapusă cu migrația și sărăcia, impune o misiune complicată pentru autoritățile Republicii Moldova, dar care nu suportă amânare. Politicile pro-natalitate trebuie să meargă mână în mână cu politicile de stopare a migrației, creștere a nivelul de trai și facilitarea obținerii unui loc de trai pentru cei tineri. În caz contrar, procesul de îmbătrânire a populației va crea probleme tot mai mari pe termen lung și misiunile de dezvoltare vor fi tot mai greu de realizat. În condițiile în care unele țări sunt orientate să atragă imigranți pentru a spori natalitatea, Republica Moldova trebuie să țină de cetățenii ei, să-i întoarcă înapoi acasă și să-i motiveze pe cei rămași să nu plece.

După exemplul altor țări, autoritățile Republicii Moldova trebuie să ofere egalitate de șanse pentru femei înainte și după nașterea copiilor și posibilități de a combina lucru cu responsabilitățile de familie. Majorarea indemnizațiilor trebuie făcută astfel încât toate categoriile de populație să poată acoperi minimul de existență pentru creșterea copiilor.

Din perspectivă macroeconomică, natalitatea și rata de fertilitate trebuie privite nu doar ca indicatori cantitativi. Părinții au nevoie de un sistem și o țară care oferă perspective pe termen lung, educație de calitate și o piață a muncii în rezonanță cu necesitățile reale de trai decent.

* Autor: Daniela Dermenji