Proiectul este divizat în 2 sectoare și prevede reabilitarea sistemului rutier a 54,4 km ai primei secțiuni, ce traversează ieșirea din municipiul Comrat, satele Chirsova, Congaz și Svetlîi din UTA Găgăuzia, Balabanu, Aluatu și Chirilovca din raionul Taraclia și construcția a 31,1 km de drum nou a secțiunii doi, ce trece prin localitățile Ciumai din raionul Taraclia și Burlăceni din raionul Cahul.

Impedimente birocratice și legislative

„Am făcut mai multe staționări pentru a vedea cum decurg lucrările pe mai multe porțiuni de drum. Un impediment, pe care-l vom soluționa cu Ministerul Mediului sunt gropile de împrumut (zona de extragere a pământului pentru construcția drumurilor). Din cauza birocrațiilor și a cadrului legal, companiile sunt nevoite să nu lucreze la capacitate maximă. În acest sens, vom interveni pentru a debloca situația, astfel ca lucrările să se desfășoare fără întârzieri”, a comunicat Andrei Spînu.

Potrivit mold-street.com, o problemă ar fi și cea a gropilor de împrumut, care este una veche, nesoluționată de câțiva ani. Mai exact, pentru obținerea permisiunii de excavare a pământului la construcția rambleurilor, conform procedurilor stabilite în Codul subsolului, este necesară o perioadă de timp îndelungată, ceea ce pune în pericol respectarea termenilor contractuale de executare a lucrărilor rutiere și poate duce la ratarea mijloacelor financiare alocate de instituțiile financiare internaționale.

Anterior potrivit unor amendamente propuse de un grup de deputați democrați urma a fi permisă extragerea rocilor sedimentare, neconsolidate, de argilă, argilă nisipoasă, nisip argilos, până la o adâncime de cinci metri, fără atribuirea în folosință a subsolului, în baza proiectelor de execuție, coordonate cu Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, supuse expertizei ecologice de stat sau evaluării impactului asupra mediului, cu acordul proprietarului terenului.

Necesitatea de a opera modificări la Codul subsolului astfel încât să se simplifice folosirea așa-ziselor gropi de împrumut, este una stringentă pentru că crează mari dificultăți la realizarea proiectelor de reabilitatea drumurilor publice, finanțate de instituțiile financiare internaționale. Totodată ea a fost și este o sursă de corupție, sau de risc de corupție.

Lucrările de reabilitare, finanțate din bani europeni

Directorul general interimar al ASD, Sergiu Bejan a accentuat importanța proiectului de reabilitare a drumului național, care duce la punctul de trecere a frontierei Giurgiulești și a reiterat că monitorizează în permanență șantierele de construcție a drumurilor, astfel încât lucrările să fie executate calitativ și în termenii contractual stabiliți.

Proiectul este divizat în 2 sectoare și prevede reabilitarea sistemului rutier a 54,4 kilometri ai primei secțiuni, ce traversează ieșirea din municipiul Comrat, satele Chirsova, Congaz și Svetlîi din UTA Găgăuzia, Balabanu, Aluatu și Chirilovca din raionul Taraclia și construcția a 31,1 kilometri de drum nou a secțiunii doi, ce trece prin localitățile Ciumai din raionul Taraclia și Burlăceni din raionul Cahul.

Lucrările la acest drum sunt efectuate de compania LLC Automagistral - Pivden (ТОВ Автомагістраль-Південь) din Odesa, Ucraina, afiliată unui oligarh ucrainean. Compania ucraineană a câştigat în august 2018 licitaţia organizată de Administraţia de Stat a Drumurilor (ASD), iar timpul planificat pentru finalizarea lucrărilor este de 36 luni și 12 luni pentru perioada de notificare a defecțiunilor (perioada de garanție), scrie mold-street.com.

Lucrările de reabilitare însă au avansat lent şi acum trei luni înregistrau un progres de execuție a lucrărilor de peste 73% pe primul lot și doar de 30% pe al doilea lot, anunța ASD.

Costul total al lucrărilor de reparație și construcție a drumului național M3 constituie circa 30 milioane de euro, bani alocați din împrumutul acordat Guvernului Republicii Moldova de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.