„Măsurătorile recente efectuate pe Nistru indică o situație normală a regimului hidrologic de cca 120-130 m3/s (indicatorul minim necesar fiind de 100 m3/s). Nivelul apei la stația de pompare a apei de la Coșernița se menține stabil mai sus sau egal față de nivelul minim necesar pentru exploatare. Unele mass-media au vorbit despre un debit de 250000 m3/s până la construcția CHE – o cifră absolut fantastică - debite pe care nu le are nici Dunărea”, se arată în comunicatul instituției.

În ce privește bancurile de mâl și insulele acoperite cu vegetație și cele submerse, acestea sunt un fenomen anual caracteristic de la sfârșitul verii – începutul toamnei.

„Acest proces este determinat de nivelul scăzut al precipitațiilor în perioadele aride ale anului în zonele montane și premontane din Ucraina. Odată cu scăderea nivelurilor și debitelor de apă în Nistru și Prut, scade și capacitatea de transport a râului. În acest mod, se formează bancurile de mâl, care ulterior se transformă în insule submerse și insule acoperite cu vegetație. Acestea sunt și mai evidente la confluența Nistrului cu râul Răut (sectorul aval de barajul Dubăsari) – aici inclusiv se revarsă în Nistru aluviunile Răutului”, susține reprezentanții Ministerului.

Cu precizări, instituția a venit și în cazul tratativelor cu partea ucraineană, în special în ceea ce ține de impactul Centrale Hidroenergetice Nistrene (CHE), în cazul în care se va crește capacitatea acesteia cu încă trei turbine.

„Nu există niciun studiu de impact asupra mediului, după cum prevăd procedurile stipulate în Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, cunoscută sub denumirea de Convenția Espoo. La ultima ședință a Comisiei Nistrene, Partea moldavă a solicitat efectuarea unui astfel de studiu. De asemenea, președinții ambelor state au agreat, în urma întrunirii de la Kiev, de la începutul anului, să fie adresată o scrisoare Comisiei Uniunii Europene prin care va solicita asistență în acest sens. Deocamdată, acest proces este la etapa de dialog”, se arată în comunicatul instituției.

În comunicatul de presă, reprezentanții instituției dezmint afirmația cum că „suntem în plină desfășurare a unui război ecologic”, pe care o califică drept una exagerată și speculativă „care are drept scop escaladarea unui conflict și nu identificarea unor soluții la o situație complexă”.

„Partea Ucraineană, utilizează la fel ca și Republica Moldova resursele fluviului, iar un eventual impact al activităților CHE ar afecta mediul și economia ambelor state. Ținem să subliniem, că orice situație trebuie depășită, în primul rând prin dialog”, se menționează în comunicat.