Raportul precizează că o primă măsură care a afectat libertatea presei și a limitat accesul la informațiile de interes public, a fost dispoziția emisă de Comisia Situații Excepționale din 18 martie 2020, prin care s-a stabilit că „pe perioada stării de urgență, termenele legale stabilite pentru soluționarea solicitărilor formulate în exercitarea liberului acces la informații de interes public, precum și a petițiilor se triplează”. La modul practic, acest lucru a însemnat majorarea termenelor de la 15 zile lucrătoare la 45, care ulterior puteau fi prelungite cu încă 5 zile lucrătoare sau până la 20 de zile, ceea ce rezulta în posibilitatea ca un răspuns să fie recepționat în 60 de zile.

„Și asta în situația de infodemie, când cetățenilor ar trebui să li se livreze informația actualizată pentru a nu spori panica și pentru a responsabiliza oamenii să se protejeze corespunzător”, scriu autorii raportului.

Tentativa de limitare a libertății mass-media întreprinsă de CCA

La scurt timp de la această dispoziție, președintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Dragoș Vicol, a emis o altă decizie „cu titlu executoriu imediat” prin care a cerut posturilor de televiziune și radio să prezinte punctul de vedere al „autorităților publice competente”, când relatează despre pandemia de coronavirus și să renunțe la „enunțarea și favorizarea neavizată a propriei opinii”.

Dispoziția a fost anulată la scurt timp (pe 26 martie 2020) după ce societatea civilă, reprezentanții opoziției și președintele Igor Dodon, au solicitat retragerea acesteia. Decizia a fost condamnată. Și de membrii Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic, care de rând cu mai mulți jurnaliști și ONG-uri, au calificat-o drept „abuz” și „cenzură” a autorității de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale din Republica Moldova.

Lupta cu știrile false

În perioada Stării de Urgență, Serviciul de Informații și Securitate a Republicii Moldova (SIS), a emis o dispoziție prin care a. blocat 52 de site-uri care plasau și distribuiau știri false legate de pandemie. Administratorii acestor site-uri au fost acuzați de SIS că „sunt interesați în proiectarea unor activități subversive în spațiul informațional, capabile, în perioada de criză, să afecteze securitatea informațională a Republicii Moldova”. Cu toate acestea, SIS a precizat că sancționarea acestora este imposibilă întrucât nu există sancțiuni penale sau contravenționale prevăzute de lege pentru comunicarea sau răspândirea prin orice mijloace, de știri false.

Iar la trei săptămâni după ce SIS a blocat site-urilor care publică știri false în perioada stării de urgență, eficiența acestei decizii era pusă la îndoială fapt pentru care portalul Stopfals.md, un proiect care luptă împotriva informației false și tendențioase, a publicat o analiză în care a constatat că unele din aceste site-uri încă pot fi accesate din Republica Moldova.

„Experții în domeniul tehnologiilor informaționale, care au solicitat anonimatul, au declarat pentru Stopfals.md că metoda de blocare aplicată de unii operatori de Internet este vulnerabilă, deoarece permite blocarea site-urilor numai în cazul utilizării serverelor DNS furnizate de operatorii de Internet. În celelalte cazuri, site-urile pot fi accesate, iar conținutul lor – distribuit. Totodată, blocarea site-urilor de către operatorii de Internet din Republica Moldova nu este valabilă și în străinătate”, se arată în raport.