Potrivit raportului, începutul pandemiei a găsit autoritățile fără o strategie specifică de comunicare, Guvernul elaborând doar două planuri de pregătire și răspuns la infecția cu Coronavirus de tip nou, al doilea fiind elaborat la jumătate de an de la primul caz depistat în Republica Moldova.

„Potrivit acestora, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) împreună cu alte autorități urmau să informeze zilnic despre situația epidemiologică și măsurile pe care le întreprind. În realitate, însă, la două săptămâni de la detectarea primului caz de COVID-19 în Moldova, toate evenimentele de presă au fost organizate doar cu transmisie online, fără prezența jurnaliștilor, fapt care a îngrădit accesul la informație pentru reprezentanții presei”, se arată în raport.

Mai exact, raporturile autorităților se rezumau doar la enumerarea cazurilor depistate în 24 de ore, numărul testelor efectuate și măsurile restrictive/permisive care se luau. Ca urmare a comunicării deficitare, potrivit experților, panica în rândurile populației, aflate la acel moment în lockdown, a crescut iar multe întrebări care cereau explicații, referitoare la căile de transmitere, utilitatea măștilor, au rămas fără răspuns.

Celula de criză a jurnaliștilor și informațiile insuficiente despre testare

O soluție în acest sens a fost crearea la inițiativa Centrului pentru Jurnalism Independent de a crea o Celulă de criză a jurnaliștilor, scopul căreia era solidarizarea reprezentanților mass-media în fața provocărilor comune. Ca urmare a acestui fapt, membrii acestei inițiative au reușit să convingă funcționarii MSMPS să organizeze conferințe online la care presa să poată adresa întrebări în direct.

O asemenea conferință de presă a avut loc pe data de 1 mai 2020, la două luni după depistarea primului caz de COVID-19 în Republica Moldova, însă aceasta nu a reprezentat soluția necesară, întrucât a generat lapsusuri în informarea zilnică corectă a. cetățenilor prin intermediul mass-media. Situația era complicată și de faptul că în țară fusese introdus lockdown, iar lipsa unei comunicări eficiente, a dus la faptul că unii cetățeni erau panicați, alții debusolați iar o altă categorie era reticentă față de existența virusului.

Deși din luna septembrie 2020, reprezentanții MSMPS au început a organiza conferințe săptămânale în care erau prezentate informațiile privind cazurile noi de COVID-19, calitatea acestora „a fost sub orice critică”, întrucât nu era clar câte teste au fost efectuate primar și câte repetat, nici câte fuseseră prevalate din clinicile private și câte din cele de stat. Nu erau prezentate nici informațiile privind numărul de cazuri de COVID-19 importate și a celor cu transmitere locală.

Raportul menționează o analiză realizat de Agora.md, care a calculat că din martie 2020 și până la 28 octombrie 2020, în țară s-au efectuat peste 360 de mii de teste, o treime fiind efectuate în laboratoarele private. Având la bază prețul de 700 de lei pentru un test la laboratoarele private, s-a ajuns la concluzia că moldovenii au cheltuit în această perioadă pentru teste, circa 89.355.000 lei.

O problemă majoră a fost și prezentarea datelor despre numărul de personal medical infectat, ceea ce a dus la demiterea directorului Spitalului Clinic Republican (SCR), Anatol Ciubotaru, de pe data de 24 martie 2020. Acesta fusese demis pentru că a organizate testarea a șase angajați din secția Terapie intensivă, fără a dispune repetarea testelor în laboratorul de stat și nu a luat măsuri pentru izolarea și internarea lor în spital. Ciubotaru a fost însă restabilit în funcție prin decizia Curții Supreme de Justiție. După acest scandal, autoritățile au început să prezinte zilnic numărul personalului medical infectat.

„Singurele măsuri de răspuns digital aplicate în Moldova au avut un caracter pur informativ. Printre acestea se poate număra activarea platformei online ArcGIS COVID-19 care prezintă situația de ultimă oră privind cazurile de COVID-19 în țară”, se arată în raport, unde se menționează că platforma are o denumire greoaie și nu a fost promovată suficient pentru a fi folosită de publicul larg în calitate de instrument de informare, deși datele au fost dezagregate după vârstă, sex, proveniență geografică, timpul înregistrării etc.

În raport este menționată și modalitatea digitală folosită de autorități a fost expedierea, la sfârșitul lunii februarie 2020, de SMS-uri scurte semnate de „Guvern” prin care oamenii au fost atenționați să apeleze la medic în cazul în care aceștia au simptome precum „febră sau tuse”.

„Ministra sănătății, Viorica Dumbrăveanu, a declarat atunci că, această acțiune face parte dintr-o amplă campanie de informare și a menționat că nici Ministerul Sănătății și nici Guvernul nu sunt deținătorii acestor numere de telefoane”, susține experții.