Robert Turcescu, ofițer sub acoperire

Un astfel de caz s-a produs și în România. Cunoscutul jurnalist român Robert Turcescu recunoștea în 2014, într-o postare pe blogul personal, că e locotenent -colonel sub acoperire și că a fost plătit pentru a furniza informații. La acel moment, Turcescu era moderatorul emisiunii politice „Sub semnul întrebării”, difuzată pe postul B1 TV. 

După postarea de pe blog, acesta a confirmat în direct la B1 TV autenticitatea textului, menționând că simte o mare eliberare că s-a confesat și că renunță la emisiunea pe care o făcea la acel post.

Turcescu a declarat, printre altele: „Am ales să nu-l trădez pe bunul Dumnezeu și să fac aceasta mărturisire publică. Refuz să fiu Iuda în fața lui Hristos, chiar dacă astăzi, celor ce vor citi și vor vedea acest text poate că nu le va fi foarte clar ce se întâmplă. Rugați-vă pentru mine și cu mine să fim iertați și izbăviți. Sunt pregătit să îndur oprobiul public, îl merit, dar sper să avem parte de legi și de judecători drepți. Cu Dumnezeu înainte și va fi bine! Vă cer iertare tuturor.”

https://www.digi24.ro/embed/stiri/actualitate/evenimente/jurnalistul-robert-turcescu-a-marturisit-ca-a-fost-ofiter-acoperit-c-t-popescu-sunt-uluit-de-acest-delir-mistic-296762?video=0&width=570&height=320

Ministerul Apărării Naţionale a precizat, atunci, într-un comunicat de presă, că instituţia nu face niciun fel de comentariu pe marginea declaraţiilor făcute de Robert Turcescu.

De-a lungul carierei, jurnalistul a fost obținut diferite premii, între care și premiul Consiliului Național al Audiovizualului (în 2002) pentru cel mai bun talk-show de radio și premiul Asociației Profesioniștilor de Televiziune (în 2004) pentru cel mai bun talk-show de televiziune.  

Robert Turcescu a fost și moderatorul cunoscutei dezbateri electorale finale dintre fostul președinte al României Traian Băsescu și fostul lider PSD Mircea Geoană, în cadrul alegerilor prezidențiale din 2009. 

După dezvăluirea făcută, Turcescu și-a croit un drum în politică. A candidat la alegerile locale din 2016 pentru Primăria București, dar s-a clasat pe locul patru. Ulterior, el a fost ales deputat de Constanța în legislatura 2016-2020 din partea Partidului Mișcarea Populară.

Wilhelm Dietl, jurnalistul neamț – spion pentru serviciul de informații germane

Wilhelm Dietl, jurnalist foarte cunoscut la începutul anilor 2000, a fost, timp de 10 ani, agent al serviciului german de informații externe BND. S-a descoperit că între anii 1982 și 1992 Dietl a călătorit în toată lumea islamică în calitate de agent al BND și că, în același timp, publica reportaje în presă. Dietl lucra la momentul respectiv pentru una din cele mai presitigioase reviste germane - Focus. Nici până azi nu e clar dacă el a fost un agent scriitor sau un reporter-spion. De altfel, Dietl se crede și în prezent nedreptățit pentru că a fost deconspirat în urma unei anchete parlamentare care arăta că serviciile spionează jurnaliști, dar el însuși nu ar fi făcut asta niciodată.

În memoriile sale publicate în 2007, fostul jurnalist descrie cum era plecat uneori timp de nouă luni neîntrerupt în Libia, Iran, Liban și Afganistan și cum strângea informații despre organizația teroristă Abu Nidal, cum afla unde sunt ținuți ostatici germani și cum a contribuit la găsirea teroristului Johannes Weinrich, un asociat al celebrului Carlos Șacalul.

Șocant este că Dietl nu înțelege nici în ziua de azi că a adus enorme prejudicii imaginii presei germane. Și mai grav e că respinge acuzațiile conform cărora activitatea sa de agent în Orientul Mijlociu ar fi putut pune viața altor jurnaliști „curați” în pericol.

Astăzi, Dietl este cofondator și șef adjunct al Institutului pentru cercetarea terorismului și politicii de securitate.

În Germania, cazul Dietl a avut urmări concrete. Dezvăluirile au trezit în spațiul public un val amplu de comentarii, dezbateri și mese rotunde. Autoritățile germane și sindicatul jurnaliștilor au luat măsuri concrete pentru restabilirea încrederii în presă. BND a decis și a anunțat public că nu va mai folosi jurnaliști în calitate de agenți secreți sub acoperire. Iar sindicatul presei germane a introdus în Codul Presei o mențiune clară: meseria de jurnalist nu este compatibilă în niciun fel cu serviciile de informații.

Claas Relotius, ziarisul cu imaginația bogată

Revista săptămânală germană Der Spiegel a dezvăluit în decembrie 2018, că unul dintre jurnaliştii săi vedetă, recompensat cu numeroase premii, îşi falsifica de mulţi ani articolele, transmite mediacritica.

Este vorba despre jurnalistul Claas Relotius, în vârstă de 33 de ani. Mai întâi acesta a fost freelancer, iar apoi a fost angajat de redacția săptămânalului german Der Spiegel. Confruntat cu acuzațiile venite din partea unui coleg, el a fost nevoit să recunoască faptul că a falsificat articole timp de mai mulți ani și a depus cerere de demisia, a anunțat Der Spiegel.

În total, cel puțin 14 articole au fost inventate, printre care unul referitor la un yemenit care a petrecut 14 ani fără motiv în închisoarea de la Guantanamo și un altul despre Colin Kaepernick, jucător de fotbal american care poza cu un genunchi la pământ în timpul intonării imnului american, pentru a protesta împotriva inegalităților rasiale. Class Relotius pretindea că i-a intervievat părinții.

El i-a explicat redactorului-șef că a inventat subiecte încă de la începutul carierei, când nu avea un unghi de abordare a subiectului sau surse interesante.

Recent, pe 1 iunie 2021, Claas Relotius a recunoscut că era bolnav psihic. După ce redacția la care lucra a dezvăluit scandalul, el a fost internat pentru tratament psihiatric pentru jumătate de an.

„Această poveste a lui Relotius, acum după mai bine de doi ani de tăcere, este despre un bolnav care nu s-a putut salva de crizele psihologice decât scriind basme pentru presa germană”, se arată în articolul publicat acum câteva luni pe sueddeutsche.de.

Adnan Hajj, fotojurnalistul care edita pozele, exagerând realitatea

Adnan Hajj, un fotograf libanez, lucra de peste 10 ani cu agenția de știri Reuters, în calitate de freelancer, stabilit în Estul Mijlociu. Fotografiile lui urmau să reflecte Războiul din 2006 din Liban, dar Reuters a stabilit că, cel puțin, două dintre pozele trimise de el erau semnificativ editate.

Prima imagine a fost descoperită pe 5 august 2006, când bloggerul Charles Johnson a scris că poza „arată dovezi flagrante de manipulare”. În rezultat, Reuters a șters toate fotografiile lui Hajj de pe site-ul lor. Hajj a susținut că nu a modificat intenționat fotografia, dar a încercat să înlăture „urmele de praf” și că a făcut greșeli din cauza condițiilor de iluminare proaste în care lucra. Reuters nu l-a susținut pe fotograf și a recunoscut că Hajj a modificat imaginea, spunând că „software-ul de editare a fotografiilor a fost folosit în mod necorespunzător pe această imagine”.

A doua imagine manipulată a fost raportată de bloggerul cu pseudonimul „Dr. Rusty Shackleford” pe blogul său „The Jawa Report”. Reuters a indicat la fotografia postată că arată un avion de vânătoare israelian F-16 care lansează rachete de atac la sol „în timpul unui atac aerian asupra Nabatiyeh”, dar, în realitate, F-16 desfășura o operațiune defensivă, iar fotografia originală arăta doar o rachetă, în loc de trei. Imediat, Reuters a decis să retragă din vânzare toate cele 920 de fotografii ale lui Hajj.

Astăzi, Adnan Hajj se pare că își continuă activitatea de fotograf, într-un mod pe cât se poate de artistic, surprinzând natura și echipele de fotbal pe teren.

Jurnalistă americană, într-o relație cu șeful poliției

Karen Hensel a fost concediată de la NBC Boston pentru că era într-o relație cu șeful poliției din Auburn și a ascuns acest lucru de superiorii săi, după cum transmite bostonglobe.com.

Jurnalista dată afară s-a considerat nedreptățită, pentru că, spunea ea, nu a scris nimic despre cel care îi era iubit și a considerat că e suficient să se autosupravegheze, în loc să își anunțe superiorii.

Totuși, există, cel puțin, două reportaje în care Karen tratează subiecte legate de poliție, unul din 2017 și altul din 2018. Ea insistă că la acea perioadă nu se iubea, încă, cu șeful eroilor ei de știri.

Era anul 2019 când s-a aflat despre relația ei, printr-un bilețel anonim ajuns la redacția unde lucra. Astăzi, potrivit profilului de pe Linkedin pe care îl afișează, ea este reporter de investigații la WSVN-TV 7News, lăsând orașul Boston, după cele întămplate și alegând să se stabilească în Florida.

Situația din Republica Moldova

Un caz asemănător a existat și în presa din Republica Moldova. Este vorba de jurnalista Natalia Morari, co-fondatoarea televiziunii TV8, care a anunțat, pe 8 septembrie 2021, Instituția a negat acuzațiile și a condamnat „orice tip de atacuri asupra libertăților fundamentale ale omului, presei independente și inviolabilității vieții personale”.

Ulterior, organizațiile neguvernamentale de media și-au exprimat regretul și îngrijorarea în urma declarației făcute de jurnalista TV8 Natalia Morari care a recunoscut o relație personală cu omul de afaceri Veaceslav Platon, condamnat anterior la 18 ani de închisoare în dosarul fraudelor bancare, iar ulterior achitat în urma rejudecării dosarului. În prezent, Veaceslav Platon se află în căutare internațională în vederea reținerii, fiind acuzat de „corupere activă” și „escrocherie”.  

Sursa Foto: stiri.md

Cazul a trezit numeroase comentarii. Ca urmare, emisiunea „Politica Nataliei Morari” de la TV8 a fost suspendată, iar jurnalista s-a retras din Consiliul de Administrație al TV8.

Codul Deontologic al Jurnalistului

Potrivit Codului Deontologic al Jurnalistului din RepublicaMoldova, acesta trebuie să țină cont de următoarele pentru a evita conflictele de interese:

- Jurnalistul nu acceptă bani, cadouri, călătorii plătite, sau orice alte avantaje care îi sunt oferite pentru influențarea actului jurnalistic și a căror acceptare i-ar compromite independența și autoritatea în fața publicului și ar afecta încrederea în jurnaliști, în general.

- Jurnalistul informează publicul dacă a beneficiat de vreo remunerație în afara celei oferite de editorul sau distribuitorul de produse jurnalistice cu care este în relații de muncă sau de creație.

- Dacă un jurnalist participă la deplasări în interes de serviciu, plătite de terțe părți, el informează publicul despre acest fapt. În general, jurnalistul evită să participe la evenimente sau deplasări pe cheltuiala surselor. O va face doar dacă altfel dobândirea informației nu este posibilă.

- Jurnaliștii nu sunt subiecții publicității comerciale. Participarea în acțiuni de caritate trebuie făcută astfel încât publicul să știe dacă este o implicare personală sau o susținere redacțională.

- Activitatea profesională a jurnalistului este incompatibilă cu activitatea sa în structurile de administrare ale autorităților publice și organizațiilor politice.

- Dacă este înregistrat drept concurent electoral, jurnalistul nu exercită activitate profesională pe durata campaniei electorale.

- Jurnalistul nu folosește în interes personal sau în interesul unor persoane apropiate lui, informația confidențială aflată în posesia sa în virtutea exercitării profesiei.

- Jurnalistul nu folosește platforma mediatică sau instituția media la care lucrează în interes propriu.