• Salvează articol

Strada 31 august 1989 urmează să fie transformată într-un „Coridor Verde”. Conceptul inițial a fost propus în anul 2020, însă a fost criticat pentru că favoriza deplasarea cu automobilul, în detrimentul utilizatorilor de transport alternativ. Ulterior, proiectul a fost modificat și prezentat iarăși publicului în luna iulie 2021. Noua schiță pune mai mare accent pe comoditatea celor care utilizează bicicletele, trotinetele și alte mijloace de transport alternativ, prin crearea a două benzi de circulație: o pistă în două sensuri pentru bicicliști/ste și alți orășeni care se deplasează cu transport alternativ și cealaltă dedicată autovehiculelor. Totuși, deși autoritățile vorbesc de „Coridor Verde”, acestea planifică să defrișeze 46 de arbori. Deși în proiectul prezentat în 2020 se menționa despre plantarea a 130 de arbori noi, acest lucru nu este prevăzut în ultimul document publicat.

Greenway și „Coridorul verde” chișinăuian

Coridoarele verzi (greenways) sunt piste destinate, de obicei, mijloacelor de transport fără motor, care au scopul de a ușura circulația locuitorilor de acasă la locul de muncă, la școală, instituții medicale sau culturale și alte destinații.

Primăria municipiului Chișinău își propune să creeze primul „coridor verde” oficial pe strada 31 august 1989 din sectorul Centru, în intervalul dintre str. Sciusev și str. Ciuflea, cu intenția de a conecta Parcul Dendrarium și Parcul „Valea Trandafirilor”. Strada este umbrită din ambele părți de arbori masivi și dispune de două benzi de circulație și de trotuare spațioase.

Reabilitarea străzii 31 august 1989: ani de proiectare fără rezultate

Ideea de a modifica strada 31 august 1989 nu e nouă. Încă în 2016, Laboratorul de arhitectură MIEZ a propus reabilitarea tronsonului de stradă cuprins între str. Maria Cebotari și str. Pușkin, transformându-l în unul pietonal.

În iulie 2020, Primăria a anunțat despre intenția de a reabilita strada și a o transforma într-un „Coridor Verde”, care să prioritizeze deplasarea pietonilor și a celor care utilizează transport alternativ. Proiectul presupunea crearea a două benzi de circulație, dintre care una dedicată transportului public, a parcărilor paralele cu drumul și crearea unor piste pentru transport alternativ pe partea dreaptă și stângă a carosabilului, fiecare într-o direcție. De asemenea, trotuarul urma să fie reabilitat în totalitate și se dorea plantarea a aproximativ 130 de arbori noi.

Această propunere a fost prezentată oficial pe 20 septembrie 2020, în cadrul săptămânii dedicate mobilității urbane, stârnind mai multe critici din cauza lățimii insuficiente a pistelor, lipsei delimitării acestora prin denivelări și imposibilitatea de a circula liber dinspre Botanica spre Buiucani deoarece strada e cu sens unic în direcția inversă. Concluzia orășenilor, în urma prezentării, a fost că proiectul favoriza deplasarea autovehiculelor și nicidecum cea a persoanelor care utilizează transport alternativ. Deși autoritățile doreau să înceapă lucrările cât mai curând, acest lucru nu s-a întâmplat. Ulterior, în luna aprilie 2021, membrii Grupului de lucru pentru transport alternativ anunțau o mică victorie: proiectul de reabilitare a străzii 31 august 1989 a fost modificat.

Conform noului proiect, carosabilul va fi împărțit într-o bandă dedicată circulației vehiculelor și a transportului public pe partea dreaptă, cu o lățime de 4 metri, și o pistă în două direcții pentru circulația persoanelor cu transport alternativ pe partea stângă, cu o lățime de 2,70 metri.

Pista va fi delimitată de banda dedicată circulației autovehiculelor, cu ajutorul unor denivelări artificiale. Deși reabilitarea străzii 31 august 1989 presupune transformarea acesteia în „Coridor Verde”, proiectanții își propun să taie 46 de arbori. În schițele proiectului, sunt indicați șase dintre aceștia, însă despre ceilalți 40 de arbori autoritățile nu au oferit informații. Mai mult, plantarea a 130 de arbori din proiectul inițial nu a fost menționată.

Deși proiectul a fost prezentat spre consultare încă în luna iulie, licitația pentru procurarea lucrărilor de reparație nu a demarat.

De ce „Coridorul verde” din strada 31 august 1989 este important

O analiză realizată de Primăria Mea despre calitatea aerului în municipiu, normele de poluanți în Chișinău sunt în limitele normalului doar patru zile pe an. Cantitatea de poluanți toxici, care afectează sănătatea cetățenilor, este în primul rând determinată de numărul mare de mașini prezent în capitală. Conform aceluiași articol, doar în ultimul an (2020), numărul de mașini a crescut cu 7.145, ajungându-se la 225.594 de autovehicule în capitală. Pe lângă bolile cauzate de poluare, precum cele cardiovasculare, pulmonare și canceroase, numărul mare de mașini este o povară pentru infrastructura municipală, deoarece orașul nu este adaptat la moment pentru un asemenea număr de autovehicule.

Pe de altă parte, utilizarea mijloacelor de transport alternativ - biciclete, trotinete, role, skateboards etc, este o modalitate ecologică și sănătoasă de a se deplasa dintr-un punct în altul al orașului, care nu îngreunează traficul și nu ocupă mult loc din spațiul public.

În municipiul Chișinău tot mai multe persoane se deplasează cu mijloace de transport alternativ. Totuși, majoritatea bicicliștilor nu utilizează bicicleta ca mijloc de transport zilnic. Motivul principal, conform unui sondaj realizat în 2020 de Grupul de lucru pentru transport alternativ, este lipsa infrastructurii necesare. Conform aceluiași sondaj, aproximativ 78% dintre respondenți ar utiliza mijloace de transport alternativ în cazul în care ar apărea infrastructura potrivită.

Ce fac autoritățile municipale pentru transportul alternativ?

În perioada pandemică, în care autoritățile locale din diverse țări au făcut eforturi pentru dezvolta transportul alternativ, autoritățile de la Chișinău au demonstrat că aceasta nu este o prioritate pentru municipiu. Astfel, Primăria a alocat fonduri dedicate transportului alternativ din bugetul municipal doar după ce Grupul de lucru pentru transport alternativ a solicitat în mod repetat acest lucru. De asemenea, deși în luna martie autoritățile au propus spre consultare o Strategie de dezvoltare a transportului alternativ în municipiul Chișinău, documentul a ridicat mai multe semne de întrebare, atât legate de aspectele tehnice, cât și de lipsa unei viziuni privind transportul alternativ în municipiu. Documentul, după etapa de consultare și modificare în baza propunerilor cetățenilor, ar trebui aprobat de către Consiliul Municipal Chișinău (CMC). Totuși, din luna martie și până în prezent, versiunea modificată nu a fost publicată, iar strategia a lipsit de pe agenda consilierilor locali.

Și celelalte proiecte create pentru a dezvolta infrastructura dedicată transportului alternativ nu au fost consultate cu comunitatea care ar beneficia în primul rând de acestea și au fost criticate aspru. Există mai multe exemple, de la pistele create în sectorul Buiucani, pe str. Calea Ieșilor și str. Deleanu, la cele din sectorul Ciocana, pe str. M. Sadoveanu și bd. Mircea cel Bătrân. Printre cele mai comune probleme în cazul acestor piste sunt lățimea insuficientă, borduri care nu sunt coborâte la accesele în curți, crearea acestora din contul trotuarelor sau a spațiilor verzi și lipsa delimitării - astfel încât pietonii merg pe pistă și împiedică deplasarea transportului alternativ, iar mașinile se parchează pe ea. 

Amenajarea pistelor pe strada Liviu Deleanu, Buiucani

Deși în ultima perioadă vedem că autoritățile atrag mai multă atenție dezvoltării transportului alternativ, eforturile acestora deseori par a fi făcute doar pentru bifă, în lipsa consultării sau luării în considerație a opiniei beneficiarilor principali - utilizatorii de transport alternativ. În acest context, Coridorul Verde de pe strada 31 august 1989 rămâne unicul proiect al Primăriei Chișinău de infrastructură pentru transportul alternativ, care a fost prezentat și consultat și are potențial benefic pentru orășeni și oraș.

* Autoare: Cristina Sîrbu

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim