Gigantul imobiliar are de plătit până azi o dobândă de 83,5 milioane de dolari şi până miercuri, 29 septembrie, o altă dobândă de 47,5 milioane de dolari, pentru două obligaţiuni (bonduri). Dacă Evergrande nu plăteşte aceste sume în termen de 30 de zile, intră în default - incapacitate de plată.

Pentru guvernul chinez, cea mai mare îngrijorare o reprezintă efectul în cascadă pe care un faliment Evergrande l-ar avea asupra economiei naționale. O astfel de criză pică într-un moment foarte prost pentru Beijing: criza Covid și relațiile comerciale extrem de proaste cu Occidentul.

În prezent, Evergrande datorează bani unui număr de 171 de bănci și 121 de organizații financiare chineze. Sistemul bancar chinez ar fi direct afectat deoarece falimentul ar provoca o avalanșă de credite neperformante/toxice pe piață. Creșterea economică a Chinei ar fi frânată, ceea ce ar avea, la rândul său, impact asupra celei globale, din moment ce discutăm, totuși, de a doua economie a lumii.

Beijingul se confruntă cu o dilemă: dacă va ajuta Evergrande să scape de un faliment, printr-un bail out (plan de salvare care constă în răscumpărarea datoriei cu bani alocați din fonduri bugetare), ar putea crea un precedent periculos: Evergrande nu e singura companie chineză îndatorată. Experții UBS avertizează că acesta este doar „vârful aisbergului” și că mai sunt alți 10 dezvoltatori imobiliari chinezi într-o situație similară și a căror cifră cumulată de afaceri e mai mare decât Evergrande.

Dacă Beijingul nu ajută Evergrande, „boala” se va extinde și asupra celorlalte sectoare ale economiei. Practic, soarta companiei Evergrande se transformă rapid într-una din cele mai mari probleme financiare ale Chinei, o ţară care nu s-a mai confruntat până în prezent cu falimente de asemenea dimensiuni.