Securitatea națională, între stereotipuri și realități. (STUDIU)
Republica Moldova traversează o perioadă cu multiple riscuri și amenințări, atât de ordin intern cât și extern, precum existența unui conflict nesoluționat pe Nistru, posibila manifestare a unei agresiuni militare în regiune ori existența elementelor de război hibrid (inclusiv dezinformare și propaganda). În plus există un set de vulnerabilități care amplifică riscurile și amenințările menționate, influențate la rândul lor, de situația creată ca urmare a crizei generate de pandemia de tip COVID-19.
・
Imaginea Republicii Moldova este adeseori percepută ca cea a unui stat capturat sau a unui stat în care corupția prosperă, fapt care diminuează eforturile în domeniul creșterii securității la nivel de societate și afectează credibilitatea eforturilor și relevanța dezvoltării unei culturi de securitate la nivel național.
Remarcăm, de asemenea, pe de o parte, înțelegerea diversă și neunitară a termenului de securitate și a percepțiilor diverse, inclusiv negative, legate de acest concept. Temele legate de securitatea națională în Republica Moldova, fie sunt neglijate - atât de societate, cât și de factorul politic - fie sunt prezentate denaturat, înrădăcinându-se în stereotipuri care reflectă abordări greșite ale acestor teme, în detrimentul interesului național.
Pe de altă parte, propaganda externă cu știri / informații false sau denaturate sunt exploatate cu succes în Republica Moldova, iar nivelul scăzut al spiritului critic limitează capacitatea de a distinge informațiile adevărate de dezinformări și știri false. În conformitate cu „Studiul cu privire la percepția populației cu privire la sistemul de securitate și apărare a Republicii Moldova”, elaborat de CBS Axa 50,9 % din respondenți au indicat dezinformarea, știrile false și propaganda ca fiind cele mai mari amenințări externe la adresa Republicii Moldova și a cetățenilor ei.
Dezinformarea și propaganda în țara noastră au un impact negativ asupra securității naționale și celei umane și condiționează: polarizarea societății moldovenești pe diverse criterii, subminarea/ împiedicarea politicilor în domeniul securității și a procesului democratic, influențarea agendei și procesului decizional (colaborarea cu anumite organizații sau parteneri, implementarea proiectelor de dezvoltare etc), diminuarea încrederii în instituțiile statului și nerespectarea regulilor impuse de către acestea ( de ex. perioada pandemica).
În perioada mai-octombrie 2021, Centrul de Informare și Documentare privind NATO din Moldova (CID NATO) implementează proiectul „Suport pentru presa independentă și consolidarea rezilienței față de dezinformare”, cu sprijinul Ambasadei Republicii Lituania în Republica Moldova și finanțat de către Programul Lituanian de Cooperare pentru Dezvoltare și Promovare a Democrației.
Scopul proiectului a fost identificarea, explicarea și dezmințirea celor mai des întâlnite zece stereotipuri din domeniul securității și apărării al Republicii Moldova promovate fie în mass-media, fie în societate, fie de anumite persoane publice.
Streotipurile au fot selectate prin consultare cu experți din mediul academic, reprezentanți ai mass-mediei, ai societății civile și a instituțiilor guvernamentale în timpul brainstorming-urilor și meselor rotunde organizate în perioada mai-septembrie 2021.
Aceste stereotipuri vor fi explicate și dezmințite în cadrul unei broșuri ce va fi publicată în luna octombrie în varianta română și rusă și va fi destinată nu doar jurnaliștilor și liderilor de opinie, dar și publicului larg.