Potrivit președintei CC, amendamentele recente la Legea cu privire la Procuratură pot fi analizate din două puncte de vedere: cel al compatibilității lor cu standardele internaționale și cel al caracterului lor acceptabil din perspectiva Constituției. Așa cum a subliniat și Comisia de la Veneția într-o opinie a sa, nu există niciun standard internațional care să le ceară statelor să aibă un consiliu al procurorilor, chiar dacă acest model este recomandat uneori pentru a asigura autonomia procuraturii.

Cu privire la reducerea numărului membrilor Consiliului Superior al Procurorilor, Curtea a reținut următoarele. Articolul 1251 alin. (2) din Constituție stabilește componența Consiliului Superior al Procurorilor. Norma constituțională prevede că Consiliul este constituit, în condițiile legii, din procurori aleși din cadrul procuraturilor de toate nivelele și din reprezentanți ai altor autorități, instituții publice sau ai societății civile. Constituția nu fixează numărul de membri ai Consiliului, nici proporția de membri procurori și membri reprezentanți ai altor autorități, instituții publice sau ai societății civile. Constituția menționează doar că procurorii în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor constituie o parte importantă. Constituția lasă la puterea discreționară a Parlamentului stabilirea prin lege a numărului membrilor Consiliului Superior al Procurorilor și a cotei membrilor din rândul procurorilor, cu condiția ca aceștia să constituie o parte importantă. Condiția părții importante nu echivalează cu condiția majorității. Din articolul 69 al Legii cu privire la Procuratură rezultă că cinci membri din cei doisprezece ai Consiliului Superior al Procurorilor sunt procurori. Astfel, numărul procurorilor în Consiliu reprezintă peste 40% din numărul total al membrilor, adică o parte importantă din totalul membrilor. În viziunea Curții, o asemenea componență a Consiliului nu încalcă echilibrul între condiția asigurării independenței procurorilor și condiția evitării autoguvernării corporatiste în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor.

Curtea a mai notat că stabilirea unor criterii pentru exercitarea unor activități nu poate fi privită, a priori, ca o încălcare a dreptului constituțional la muncă sau ca o discriminare în raport cu exercitarea altor activități. O asemenea limitare poate avea un caracter necesar atunci când este determinată de specificul unei profesii care, datorită exigențelor sporite față de calitățile fizice şi psihice ale persoanei, nu poate fi exercitată de persoane în etate sau atunci când servește ca a măsură de optimizare a utilizării forței de muncă în unele sectoare de activitate. Impunerea unei limite de vârstă nu exclude posibilitatea persoanelor de a-și continua munca în alte segmente care au tangență cu profesia lor. Având în vedere jurisprudența sa anterioară, Curtea nu a putut constata lezarea dreptului la muncă și a independenței Consiliului Superior al Procurorilor prin stabilirea unei condiții de vârstă pentru candidații la funcția de membru în Consiliu și a unei limite de vârstă pentru membrii săi.

„Cu referire la contestarea Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 147-IX din 6 septembrie 2021 și a lipsei unor dispoziții tranzitorii care să stabilească modul de punere în aplicare a condiției vârstei de 65 de ani în cazul membrilor care aveau împlinită această vârstă la data intrării în vigoare a legii, Curtea a reținut următoarele. În lipsa unor prevederi exprese referitoare la aplicarea în timp a prevederilor prin care a fost introdus temeiul încetării mandatului membrului Consiliului Superior al Procurorilor în cazul atingerii vârstei de 65 de ani, le revine instanțelor de drept comun să aplice normele generale de interpretare a legilor pentru a stabili legalitatea decretului contestat. În acest sens, Curtea nu deține competența soluționării conflictelor legilor în timp, aceasta fiind competența instanțelor de judecată. Curtea nu deține competența de a verifica dacă au fost respectate normele cu forță juridică inferioară Constituției. Curtea a declarat sesizările inadmisibile și nu le-a acceptat pentru examinare în fond”, a susținut Domnica Manole.

Procurorul General, Alexandru Stoianoglo a depus o sesizare la Curtea Constituțională, prin care a solicitat verificarea constituționalității decretului Maiei Sandu. Mai exact, este vorba de actul prin care a fost încetat mandatul de membru al Consiliului Superior al Procurorilor a lui Dumitru Pulbere.

Prin sesizarea depusă, Procurorul General a solicitat Înaltei Curți să exercite controlul constituționalității sintagmei „precum și vârsta de cel mult 65 de ani” din Legea cu privire la Procuratură, introdusă în text prin modificările operate de Parlament pe 24 august 2021.

În plus, a solicitat Curții Constituționale să se pronunțe și sub aspectul constituționalității procedurii de legiferare a Legii nr.102 din 24 august 2021 prin care a fost modificată și completată Legea cu privire la Procuratură, în partea antereferită.

Pe 24 septembrie, Curtea Constituțională a suspendat decretul președintei Sandu prin care fostul judecător al Curții Constituționale, Dumitru Pulbere era exclus din componența instituției.

Pulbere a fost exclus din Consiliul Superior al Procurorilor, ca urmare a modificărilor legii cu privire la procuratură, care stabilesc o limită de vârstă pentru membrii instituției respective. Pulbere făcea parte din CSP, din anul 2018.

Recent, Comisia pentru selectarea candidatului la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor din rândul societății civile, desemnat de către Președintele Republicii Moldova, a desemnat-o pe magistrata Svetlana Balmuș, câștigătoare a concursului și a înaintat-o președintei Mai Sandu pentru numirea în această funcție.