ANALIZĂ | Transformarea digitală a Moldovei: O cale fără de întoarcere

PNUD Moldova
PNUD Moldova

Agenție ONU

PNUD susține Republica Moldova în realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și în realizarea agendei de integrare europeană. Domenii de activitate: creşterea incluzivă; guvernarea efectivă; schimbarea climei, mediu și energie.

ANALIZĂ | Transformarea digitală a Moldovei: O cale fără de întoarcere
foto simbol, autor: UNDP

PNUD Moldova intră în rândul contributorilor AGORA. Periodic vom publica articole de analiză pe diferite subiecte, realizate de specialiștii și experții de acolo. În continuare, vedeți un articol semnat de Serghei Botezatu, managerul proiectului „Accelerarea transformării digitale din Republica Moldova”, PNUD Moldova, privind transformarea digitală a Moldovei.  

Pandemia COVID-19 a demonstrat o dată în plus importanța accelerării transformării digitale la nivel global și național. Acest lucru este evident, mai ales în condițiile restricțiilor de mobilitate adoptate pentru a reduce riscul de contractare a noului coronavirus. Imediat au devenit și mai solicitate diverse servicii digitale: studii la distanță, e-comerț, e-medicină, etc. În pofida faptului că Moldova are o infrastructură digitală dezvoltată (gradul de acoperire a teritoriului țării cu 4G - 98%), servicii e-Gov bine plasate, sector TIC (tehnologia informației și a comunicațiilor) cu o dezvoltare accelerată (7% contribuție la produsul intern brut - PIB), pandemia COVID-19 a evidențiat necesitatea accelerării transformării digitale în Republica Moldova.

Astfel, conform studiului privind impactul economic și social al pandemiei COVID-19, elaborat de PNUD Moldova, circa 150 de mii de elevi nu au avut acces la studii în timpul restricțiilor, din cauza lipsei echipamentului necesar, cunoștințelor sau conexiunii la Internet a elevilor sau cadrelor didactice; multe companii (în special întreprinderi mici și mijlocii), nefiind pregătite pentru comercializarea produselor online, și-au sistat activitatea, provocând un declin economic de -7% al PIB în 2020; o bună parte a angajaților din sistemul public (autoritățile publice locale și centrale) au fost nevoiți să fie prezenți fizic la serviciu, expunându-se riscului de a se infecta, din cauza funcționării defectuoase a unor sisteme digitale etc.

Totuși, Republica Moldova este o țară cu toate ingredientele necesare pentru o transformare digitală rapidă și de impact: infrastructura avansată, sector privat TIC dezvoltat, angajamentul autorităților, centrat pe transformarea digitală, precum și o societate pregătită pentru a accepta și pentru a utiliza digitalizarea. 

În condițiile când Strategia Moldova Digitală 2020 a fost depășită, e nevoie de o viziune actualizată în acest domeniu în Moldova. Accelerarea transformării digitale fără o strategie incluzivă, bine balansată și vizionară, care ar include toate nivelurile societății (Guvern, societate civilă, cadrul academic, sectorul privat, partenerii de dezvoltare etc.) ar putea trena impactul scontat. Iată de ce PNUD Moldova va susține efortul Guvernului de a formula viziunea strategică privind transformarea digitală.

Un prim pas întreprins de PNUD în acest context a fost efectuarea unei evaluări a nivelului național de digitalizare a societății, rezultatele căreia au fost prezentate în cadrul primului dialog al Guvernului cu partenerii de dezvoltare, susținut de PNUD Moldova. Evaluarea a scos în evidență provocările curente în domeniu și a trasat puncte de reper pentru crearea unei noi strategii digitale naționale.

Ulterior, PNUD Moldova, împreună cu Uniunea Internațională pentru Telecomunicații (ITU), au elaborat un cadru pentru transformarea digitală a Moldovei. Ambele documente vor servi drept bază pentru elaborarea noii Strategii de transformare digitală a Moldovei.

Este nevoie ca viitoarea strategie să țină cont de oportunitățile majore pe transformare digitală, în special în următoarele domenii: infrastructura, consumatorii, guvernul, comunitatea de afaceri și societatea în ansamblu.

Infrastructura: fundamentul transformării digitale

Conform datelor pentru anul 2020, 98% din teritoriul Moldovei are acoperire 4G, iar 58,8 din 100 de locuitori au acces permanent (abonament) la Internet mobil, iar alți 17,8 din 100 de locuitori dețin abonament pentru internet fix. Prețul unui abonament de Internet în Moldova este relativ accesibil, fiind sub media europeană. Totodată, acest cost depășește nesemnificativ pragul de 2% din VNB (venitul național brut) - costul maxim pentru Internet în bandă largă, care garantează accesibilitatea serviciilor, stabilit de Comisia ONU. 

Clasamentul Global de Securitate Cibernetică ITU 2020 poziționează Moldova pe locul 33 în Europa și pe locul 63 la nivel global. Aderarea în 2009 la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea cibernetică și adoptarea Programului național de securitate cibernetică 2016-2020 au stabilit parametrii legislativi pentru un mediu digital mai sigur. Următorul pas către reziliența cibernetică a fost adoptarea Strategiei securității informaționale a Republicii Moldova 2019-2024, care transpune Directiva NIS (Acronimul de la Network and Information Security, dar și prescurtarea titulaturii primei Directive Europene privind securitatea cibernetică) în legislația națională și creează un cadru de acțiuni contra riscurilor cibernetice. 

Recomandări la acest capitol:

· Identificarea în parteneriat cu operatorii-cheie și societatea civilă a stimulentelor necesare pentru asigurarea conectării la Internet pe bandă largă a celor mai îndepărtate localități. Determinarea priorităților curente: viteza (5G) versus acces.

· Promovarea programelor publice axate pe asigurarea accesului la Internet pentru toți, cum ar fi acces la conexiuni Wi-Fi în spații publice și susținerea instituțiilor școlare pentru a oferi computere elevilor din familiile vulnerabile.

Consumatorii: oamenii axați pe transformarea digitală     

 Un șir de inițiative susțin deja integrarea instrumentelor digitale la toate nivelurile sistemului de învățământ din Moldova: Tekwill în fiecare școală, Clasa Viitorului, Programul Național de Alfabetizare Digitală a Cadrelor Didactice, precum și platformele de învățământ online studii.md și invat.online etc. Însă, deși 18 instituții de învățământ superior oferă studii în domeniul IT, se constată un deficit de cadre în acest domeniu, explicat parțial de exodul tinerilor. Un alt dezechilibru constatat este reprezentarea slabă a fetelor și femeilor în sector: doar 4,6% din fete aleg să facă studii în domeniile STEM (știință, tehnologii, inginerie și matematică) și doar 19% din angajații din domeniul digital sunt femei. Programe, precum GirlsGoIT, aspiră să încurajeze și să ajute fetele să se implice în activități IT. Luarea măsurilor, care ar asigura un echilibru în egalitatea de gen în cadrul tuturor programelor de școlarizare, este imperativă.

Moldova a ratificat Convenția privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități în septembrie 2010 și a adoptat Legea nr. 60/2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, iar Codul Serviciilor Media Audiovizuale al Republicii Moldova a transpus Directiva Europeană a serviciilor mass-media audiovizuale. Cu toate acestea, implementarea prevederilor legislative trebuie îmbunătățită.

Recomandări la acest capitol:

· Promovarea proiectării universale a produselor și serviciilor TIC.

· Facilitarea implicării și participării persoanelor cu dizabilități și asigurarea accesibilității TIC în educație.

· Asigurarea securității online sporite - un cadru legislativ revizuit este necesar pentru a asigura confidențialitatea datelor digitale ale persoanelor, în special ale  minorilor.

· Încurajarea carierelor STEM prin ajustarea politicilor și conectarea la lucrările de infrastructură publică.

· Efectuarea unor cercetări suplimentare privind impactul transformării digitale asupra păturilor vulnerabile.

· Promovarea în rândul tinerilor a inițiativelor antreprenoriale, care facilitează dialogul între startup-uri și asigură vizibilitatea afacerilor de succes din țară.

· Actualizarea cadrului legislativ pentru a corespunde standardelor internaționale de accesibilitate și siguranță online.

Guvernul: centru de transformarea digitală

Procesul de transformare digitală la nivel de instituții guvernamentale a început în 2006, odată cu aprobarea Conceptului de e-guvernare. Ulterior, programul strategic pentru modernizarea tehnologică a guvernului pentru 2011-2016 a stabilit cadrul pentru viitorul proces de e-transformare, constituind  elementele critice ale acestui proces - subdiviziunile de e-transformare în autoritățile administrației publice centrale. Au fost lansate Portalul de Date Guvernamentale date.gov.md (2011), semnătura digitală mobilă (2012), M-Cloud (2012), MPass (2013), MPay (2013), MSign (2013), e-Visa (2014), MConnect (2014), etc. Toate aceste proiecte și inițiative, conduse de guvern și susținute de partenerii de dezvoltare, au dus la crearea unei infrastructuri naționale de e-guvernare destul de bine dezvoltată.

De asemenea, Programul Național de Modernizare a Serviciilor Guvernamentale 2014-2016, Planul de acțiuni privind reforma de modernizare a serviciilor publice pentru anii 2017-2021 și Proiectul Modernizarea Serviciilor Guvernamentale 2018-2023 au contribuit substanțial la eliminarea formatului vechi de prestare a serviciilor publice, asigurând modernizarea și consolidarea acestora, îmbunătățind nivelul de calitate pentru satisfacerea așteptărilor cetățenilor. De exemplu, în prezent portalul național de servicii electronice servicii.gov.md oferă acces Single-Sign-On la 178 de servicii electronice și informații privind 649 de servicii publice. Sistemul de plăți MPay integrează 86 de servicii publice și a înregistrat până în prezent mai mult de  20 de milioane de tranzacții.

Recomandări la acest capitol:

· Extinderea pe toate dimensiunile a serviciilor publice în format digital, reducând necesitatea interacțiunii fizice dintre angajații publici și beneficiarii finali.

· Digitalizarea cât mai complexă a serviciilor judiciare.

· Dezvoltarea programelor de perfecționare în domeniul IT și sporirea abilităților generale ale angajaților publici.

· Actualizarea normelor și politicilor privind datele publice, inclusiv standardele pentru publicarea acestora.

Comunitatea de afaceri

Sectorul TIC a devenit unul prioritar pentru economia națională (circa 7% din PIB). Pe lângă regimul fiscal favorabil pentru acesta, o altă metodă de stimulare poate fi încurajarea lui de a genera soluții digitale, atât pentru sectoarele non-IT, cât și pentru accelerarea digitalizării serviciilor publice. Toate sectoarele economiei trebuie să fie încurajate de a fi deschise procesului de digitalizare, în special cel agricol și cel al întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM), acestea fiind domenii-cheie pentru economia Republicii Moldova. Astfel, conform datelor din ultimii trei ani, sectorul agricol generează 10-12% din PIB și în cadrul lui este angajată 1/3 din populația țării. Plasarea acestui domeniu pe calea dezvoltării durabile este o provocare, însă este esențială pentru creșterea economică a țării. Printre inițiativele guvernamentale anterioare, menite să realizeze transformarea sectorului, pot fi menționate: Programul strategic pentru modernizarea politicilor de dezvoltare tehnologică în sectorul agroindustrial (e-agricultură), aprobat în 2013; Harta digitală a agriculturii, lansată în 2015; și o activitate mai recentă - dezvoltarea Registrului viti-vinicol național, precum și mai multe sisteme informaționale pentru monitorizare și evidență. 

De asemenea, sectorul întreprinderilor mici și mijlocii este unul de importanță strategică pentru economia națională. În anul 2019, acesta a reprezentat aproximativ 98,6% din numărul total de întreprinderi, generând 39,5% din veniturile din vânzări și angajând 61,6% din angajații sectorului privat. Cu toate acestea, mai puțin de 17% dintre ÎMM-uri au integrat cu succes tehnologiile digitale în activitatea lor, ceea ce scoate la iveală un potențial imens neexplorat și conturează o necesitate urgentă de transformare digitală în acest sector.

Strategia pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii 2012-2020, fiind depășită, a fost urmată de Programul de susținere a afacerilor cu potențial înalt de creștere și internaționalizare, aprobat în 2020. Pe baza acestor documente strategice, Guvernul a pus în aplicare o gamă largă de proiecte pentru sprijinirea ÎMM-urilor, cum ar fi: Programul Gestiunea Eficientă a Afacerii, Programul „PARE 1+1”, Programul Femei în Afaceri, Start For Youth etc. În pofida tuturor acestor eforturi, multe bariere și provocări rămân a fi depășite.   

Recomandări la acest capitol:

  • Efectuarea mai multor cercetări pentru identificarea barierelor cu care se confruntă companiile mici și mijlocii și dezvoltarea inițiativelor pentru a sprijini digitalizarea acestora.
  • Adoptarea, încurajarea și dezvoltarea instrumentelor digitale pentru ÎMM-uri, precum și a altor sectoare importante ale economiei.
  • Dezvoltarea inițiativelor care promovează crearea soluțiilor digitale, concursuri pentru start-up-uri și inițiative de tip living-lab, care ar spori vizibilitatea sectorului TIC și dezvoltarea sectorului economic per general.
  • Generarea și dezvoltarea diferitor acțiuni concrete pentru sporirea încrederii populației în soluțiile digitale, care ar include consolidarea protecției consumatorilor și creșterea încrederii consumatorilor în sistemul e-commerce.

 

Întreaga societate: dezvoltarea unui ecosistem inovativ și transformațional

Moldova este pregătită pentru promovarea transformării digitale la nivelul întregii societăți. Țara este în curs de dezvoltare a unui ecosistem robust de inovare centrat pe TIC. Există direcții bine definite în baza cărora aceste eforturi pot fi consolidate. Cu toate acestea, Indicele Global al Inovației (2020) clasează țara noastră pe locul 59 din 131 de țări, iar Indicele Global al Antreprenoriatului (2019) clasează Moldova pe locul 94 din 137 de țări.

Strategia principală a Moldovei, legată de ecosistemul de inovare centrat pe TIC, este Moldova Digitală 2020, care și-a finalizat mandatul. Implementarea cu succes a acestui program a avut un impact pozitiv asupra ecosistemului de inovare al Moldovei. Cu toate acestea, o bună parte din infrastructura „soft” existentă, precum Tekwill, Artcor, Dreamups, XY Partners, Generator Hub, iHub, FabLab și Digital Park, este concentrată în Chișinău. Această listă este în continuă dezvoltare, cum ar fi MEDIACOR, care va fi lansat în curând. În afara capitalei, există două inițiative strategice regionale în curs de dezvoltare: Centrul regional pentru inovare și transfer tehnologic din Bălți și un Centru regional de inovare și tehnologie în Cahul. De asemenea, sunt câteva FabLab-uri în rețeaua de librării Novateca și există o rețea de incubatoare regionale, care ar putea fi transformate în centre regionale de inovare.

Deci, e nevoie de o nouă strategie de transformare digitală comprehensivă pentru următorii 7-10 ani, care ar coopta Guvernul, sectorul TIC, societatea civilă, cadrul academic etc. 

Recomandări la acest capitol:

  • Efectuarea unei analize a lacunelor cadrului legislativ și de reglementare actual privind transformarea digitală a Moldovei.
  • Dezvoltarea unui cadru de reglementare care ar stimula progresul transformării digitale al țării. 

 

Recomandările PNUD pentru fiecare dintre acești cinci piloni sunt:

1. Infrastructură. Implementarea rețelei 5G, ca prioritate națională, ceea ce necesită dezvoltarea cadrului regulatoriu și a standardelor respective. Este nevoie de efectuat un studiu privind extinderea (și securizarea) accesului de la distanță a Internetului de mare viteză de la domiciliu și eliminarea barierelor de cost în calea conectivității, în baza unui plan interministerial de dezvoltare a acestei infrastructuri.

2. Cetățenii. Cetățenii sunt beneficiarii și, în același timp, pilonul principal al procesului de transformare digitală. Ei trebuie să fie implicați plenar la elaborarea strategiei naționale pentru dezvoltarea competențelor digitale. Totodată, este imperativă elaborarea strategiei naționale privind protecția minorilor la accesarea serviciilor sau platformelor online. De asemenea, pentru a identifica lacunele sistemice, este recomandată o evaluare națională a accesibilității digitale. Adițional, trebuie abordate neajunsurile din domeniul digital, evidențiate de criza pandemică; explorate oportunitățile de promovare a transformării digitale, încurajând și investind în educația STEM, promovând antreprenoriatul, sprijinind grupurile vulnerabile și asigurând accesul prin intermediul dispozitivelor mobile.

3. Guvern. Guvernul este un pilon vital pentru accelerarea transformării digitale în Moldova, mai ales acum când este desemnat un viceprim-ministru pentru Digitalizare. De aceea, este recomandată elaborarea unei strategii naționale de transformare digitală a Moldovei pentru următorii 7-10 ani.

4. Comunitatea de afaceri. Este nevoie de a crea platforme pentru a implica sectorul TIC local (7% din PIB) în procesul de transformare digitală a societății; a încuraja sectorul TIC să dezvolte soluții digitale pentru sectoarele cheie non-TIC, cum ar fi agricultura și ÎMM-urile. În același timp, este imperativ de a identifica barierele cu care se confruntă companiile din aceste sectoare și de a dezvolta programe naționale de sprijin pentru valorificarea potențialului acestora în adoptarea tehnologiilor digitale incluzive, precum simplificarea procedurilor comerțului electronic. 

5. Întreaga societate. Este necesară dezvoltarea oportunităților intersectoriale care, în mod direct și indirect, ar spori nivelul de inovație și ar impulsiona digitalizarea întregii societăți. De asemenea, este nevoie de a dezvolta o strategie națională de transformare digitală, centrată pe implicarea sectorului TIC în acest proces, care ar îmbunătăți ecosistemul de inovare al societății.

PNUD Moldova va susține Guvernul Republicii Moldova la elaborarea Strategiei naționale privind transformarea digitală pentru următorii 7-10 ani (potențial până în 2030), în conformitate cu angajamentele asumate din Acordul de asociere al Republicii Moldova cu UE. Aceasta va contribui la impulsionarea schimbărilor transformaționale asociate culturii organizaționale și inovaționale din sectoarele public și privat, cu implicarea tuturor instituțiilor (autoritățile publice centrale și locale, societatea civilă, cadrul academic, partenerii de dezvoltare etc.) în realizarea accelerată a priorităților Guvernului. De asemenea, acest proces va asigura sprijinirea digitalizării Republicii Moldova, care inevitabil va contribui la perfecționarea procesului de guvernare prin sporirea eficienței și eficacității acestuia, transparenței și accesului public la informațiile guvernamentale și îmbunătățind prestarea serviciilor publice pentru cetățeni. În plus, este foarte important ca procesul de accelerare a transformării digitale a Republicii Moldova, începând cu procesul de elaborare a Strategiei Digitale pentru următorii 7-10 ani, să includă și să încurajeze spiritul participativ al sectorului TIC (aflat într-un proces de dezvoltare accelerată) și să prioritizeze procesul dezvoltării competențelor digitale ale populației, în special populației vulnerabile.

În funcție de prioritățile identificate în procesul de elaborare a noii strategii digitale a Moldovei pentru următorii 7-10 ani, Programul PNUD de susținere a transformării digitale se va plia pe respectivele necesități. Programul PNUD va susține diferite intervenții inovative de sporire a competențelor digitale atât a angajaților din sectorul public, cât și a populației în general, în special a grupurilor vulnerabile. PNUD va include în acest proces rețeaua sa de parteneri care acoperă întreaga țară (inclusiv regiunea transnistreană), precum și diverse domenii de asistență (economie, educație, sănătate, guvernare centrală și locală, etc.).

De asemenea, PNUD Moldova va coopera și va colabora cu alte rețele inovative, cum ar fi rețeaua de școli conectate la inițiativele Clasa Viitorului și Tekwill (bazate pe sistemul de învățământ STEM sau cel axat pe creșterea abilităților TIC), rețeaua de librării Novateca sau rețeaua de ambasadori media pentru transformare digitală etc. Scopul final este crearea rețelelor de Ambasadori ai procesului de digitalizare a societății atât la nivel național, cât și cel local. În plus, este evident faptul că sectorul TIC trebuie să fie încurajat pentru a juca un rol activ în procesul de transformare digitală a Moldovei. Acest fapt va duce în mod direct la utilizarea inovațiilor sectorului TIC în cadrul procesului de transformare a societății moldovenești și, în mod indirect, la stimularea dezvoltării sectorului dat, precum și a economiei naționale, în general.

O altă prioritate a Programului PNUD Moldova de accelerare a transformării digitale este dezvoltarea unor abilități credibile și cu efect imediat de evaluare a impactului generat de intervențiile programului, inclusiv crearea de platforme inteligente și inovative de prelucrare a datelor. Acest fapt va permite folosirea metodelor de ultimă generație în procesul de implementare în cel mai eficient mod a programului.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Raport PNUD: Cât de pregătite sunt țările de a răspunde la COVID-19

Raport PNUD: Cât de pregătite sunt țările de a răspunde la COVID-19

Cum s-a schimbat viața copiilor din raionul Taraclia și UTA Găgăuzia după implementarea unui program PNUD

Cum s-a schimbat viața copiilor din raionul Taraclia și UTA Găgăuzia după implementarea unui program PNUD

906 cazuri noi de COVID-19 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore. Câte persoane au decedat

906 cazuri noi de COVID-19 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore. Câte persoane au decedat

Advertoriale
Microinvest: “Nu avem locuri VIP pentru credite - suntem corecți și respectuoși cu fiecare”

Microinvest: “Nu avem locuri VIP pentru credite - suntem corecți și respectuoși cu fiecare”

Achită cu cardul Mastercard de la maib și câștigă bilete la meciul Sheriff Tiraspol - Real Madrid

Achită cu cardul Mastercard de la maib și câștigă bilete la meciul Sheriff Tiraspol - Real Madrid

Excelează în banking, dar și la alergări. Angajații maib, pe podiumul Chișinău International Marathon (FOTO)

Excelează în banking, dar și la alergări. Angajații maib, pe podiumul Chișinău International Marathon (FOTO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
    Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
Cele mai populare
  • 1
    SIS a solicitat blocarea unui portal de știri ucrainean pentru că ar fi distribuit informații false despre criza gazelor (DOC)
  • 2
    Taxarea electronică – un eșec? Doar 1.88% din numărul total al călătorilor plătesc electronic în troleibuzele din Chișinău
  • 3
    Ceartă cu împușcături între un polițist de sector și un grup de tineri. Reacția Inspectoratului General al Poliției
  • 4
    Industria textilă din Coreea de Sud a fost salvată de serialul „Squid Game”. Cum a fost posibil
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.