Așa cum a informat pe canalul său Telegram Asociaţia Jurnaliştilor din Belarus (BAJ), scoasă şi ea în afara legii de către autorităţi, Curtea Supremă a desfăşurat o sesiune pe baza sesizării depuse de Ministerul belarus al Justiţiei, care a cerut închiderea Comitetului Helsinki.

Harry Pogoniailo, vicepreşedintele Comitetului Helsinki din Belarus, şi-a exprimat în faţa instanţei dezacordul cu plângerea şi dovezile prezentate, denunţând probele utilizate împotriva organizaţiei sale ca provenind dintr-un dosar penal încă neterminat.

El a cerut amânarea şedinţei, dar cererea a fost respinsă de instanţă. Aceasta a decis interzicerea activităţii Comitetului Helsinki în ţară.

Percheziţiile şi arestările în masă ale reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale, ale unor oameni politici şi jurnalişti au început în Belarus la 8 iulie.

Potrivit serviciilor de securitate din Belarus, a fost o operaţiune de „curăţare” împotriva radicalilor.

În cursul acestei operaţiuni, poliţia a efectuat percheziţii la sediile unor ONG precum Comitetul Helsinki din Belarus, centrul de informare juridică Lawtrend şi organizaţia „Teritoriul drepturilor”.

Potrivit sursei citate, prin epurările împotriva organizaţiilor publice şi a mass-media, regimul de la Minsk a urmărit să genereze apatie la nivelul societăţii pentru a pune capăt crizei politice declanşate după alegerile prezidenţiale din august 2020.

La aceste alegeri, Aleksandr Lukaşenko, care conduce ţara de mai bine de un sfert de secol, a fost declarat câştigător cu peste 80% din voturi, rezultat contestat de opoziţie ca fiind obţinut prin fraudă.

În decurs de mai multe luni, mii de manifestanţi au ieşit în stradă în diverse oraşe din ţară pentru a participa la demonstraţii paşnice, ce au fost reprimate cu brutalitate de forţele de securitate.

Conform organizaţiei neguvernamentale Viasna, în ultimele trei luni, peste 130 de ONG-uri au fost lichidate în Belarus.