
Stoianoglo se declară „hărțuit” și prezintă „partea nevăzută” a sistemului. Ar fi fost decodată și descifrată corespondența de pe unele dintre telefoanele deținute de Viorel Morari
Procurorul general, Alexandr Stoianoglo a făcut o serie de declarații răsunătoare în cadrul unui brienfing de presă. Stoianoglo susține că ar fi „hărțuit public” de către actuala conducere a țării. Mai mult, potrivit șefului de la Procuratura Generală, în cadrul investigării dosarului fostului șef al Procuraturii Anticorupție, ar fi fost decodată și descifrată corespondența de pe unele dintre telefoanele deținute de Viorel Morari.
・
„Descifrările oferite de EUROPOL devoalează esența concursului la funcția de Procuror General, organizat de ”oamenii buni”, arată cum vede puterea activitatea Procuraturii, ce fel de Procuror General și-au dorit și, cel mai important, de ce se aspiră atât de mult la acest fotoliu. Așadar, în septembrie 2019, fiind restabilit în mod ilegal în funcția de Procuror Anticorupție, Viorel Morari s-a aflat într-o comunicare strânsă cu reprezentanții puterii de atunci, consultându-i și oferindu-le serviciile sale, lucruri incompatibile cu statutul de procuror”, a spus Stoianoglo.
Procurorul susține că fostul șef de la Procuratura Anticorupție ar fi avut o comunicare strânsă cu organizațiile guvernamentale finanțate din fonduri externe:
„Analiza comunicării lui Viorel Morari cu reprezentanții ONG-urilor arată clar ale cui interese sunt, de fapt, lobate de aceste organizații neguvernamentale în Republica Moldova. O asemenea susținere a lui Viorel Morari din partea IPRE nu este întâmplătoare. Este suficient să deschidem lista donatorilor IPRE și devine limpede cine stă în umbră: Fundația Konrad Adenauer – organizație-partener al Președinției; Fundația Soros Moldova, Uniunea Europeană etc”.
Stoianoglo adaugă că Morari ar fi oferit informații de lucru, incompatibile cu funcția sa:
„Viorel Morari a expediat un proiect de scrisoare pentru a-l discredita pe candidatul Veaceaslav Soltan. Recomandările sunt introduse în textul scrisorii, iar documentul final trimis pe numele lui Andrei Spînu. Practicile statului capturat continuă chiar dacă, aparent, elitele oligarhice au fost înlăturate. Pretinsul compromat a ajuns de la șefa aparatului PG, pe care am eliberat-o din sistem, apoi a fost angajată în Comisia de anchetă Laundromat. Ea este creierașul din spatele ideii care promova implicarea mea în Laundromat”.
Totodată, șeful de la PG susține că Viorel Morari îi dădea raport și fostului șef al Delegației UE, Peter Mihalko.
„Ambasadorul UE în RM din ultimii patru ani, care la fel, a fost într-o corespondență directă și apropiată cu fostul șef al Procuraturii Anticorupție. Viorel Morari îi raporta orice mișcare și-l ”aproviziona” din plin cu materiale de uz intern, acte procesuale în interesele sale și împotriva PG. Consecințele unei asemenea apropieri de conducerea Delegației UE la Chișinău sunt evidente, având în vedere bogata rețea de ONG-uri de media, experți în politici și reforme, care evident sunt finanțați pentru a fi independenți. Întâmplător sau nu, dar dialogul lui Viorel Morari cu Excelența Sa, Ambasadorul Peter Michalko a început exact în perioada Concursului la funcția de Procuror General și evident că această temă îl preocupa destul de mult pe domnul Ambasador. Reieșind din conversația dintre cei doi, întâlnirea lor a avut loc la sediul Misiunii UE la Chișinău pe 21 noiembrie 2019, după care Viorel Morari cu regularitate îi raporta toate mișcările din interiorul instituției”, a spus Stoianoglo.
Procurorul General, Alexandru Stoianoglo a depus o sesizare la Curtea Constituțională, prin care a solicitat verificarea constituționalității decretului Maiei Sandu. Mai exact, este vorba de actul prin care a fost încetat mandatul de membru al Consiliului Superior al Procurorilor a lui Dumitru Pulbere.
Prin sesizarea depusă, Procurorul General a solicitat Înaltei Curți să exercite controlul constituționalității sintagmei „precum și vârsta de cel mult 65 de ani” din Legea cu privire la Procuratură, introdusă în text prin modificările operate de Parlament pe 24 august 2021.
În plus, a solicitat Curții Constituționale să se pronunțe și sub aspectul constituționalității procedurii de legiferare a Legii nr.102 din 24 august 2021 prin care a fost modificată și completată Legea cu privire la Procuratură, în partea antereferită.
Pe 24 septembrie, Curtea Constituțională a suspendat decretul președintei Sandu prin care fostul judecător al Curții Constituționale, Dumitru Pulbere era exclus din componența instituției.
Pulbere a fost exclus din Consiliul Superior al Procurorilor, ca urmare a modificărilor legii cu privire la procuratură, care stabilesc o limită de vârstă pentru membrii instituției respective. Pulbere făcea parte din CSP, din anul 2018.
Recent, Comisia pentru selectarea candidatului la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor din rândul societății civile, desemnat de către Președintele Republicii Moldova, a desemnat-o pe magistrata Svetlana Balmuș, câștigătoare a concursului și a înaintat-o președintei Mai Sandu pentru numirea în această funcție.