EDITORIAL | Câteva întrebări relevante despre Facebook
Săptămâna a început pe negru pentru Facebook. Șase ore Facebook și familia sa de aplicații, printre care Messenger, Instagram și WhatsApp, n-au fost disponibile din cauza unui colaps fără precedent. În acest timp, averea lui Mark Zuckerberg a scăzut cu 7 miliarde de dolari, angajații companiei nu mai aveau acces în clădire, iar noi, cei aproape 4 miliarde de utilizatori activi ai acestor rețele, am trecut printr-o criză acută de anxietate colectivă. Mesajele nu au fost trimise, Stories-urile nu s-au încărcat, afacerile și organizațiile nu și-au îndeplinit planul de comunicare, iar Newsfeed-urile n-au mai umplut golurile pe care cândva le umpleam, privind într-un punct fix, pierduți în reverii sau, banal, vorbind cu cei apropiați.
・
Ceea ce s-a întâmplat luni a scos iarăși la iveală vulnerabilitățile noii lumi. Deși am auzit de zeci de ori despre cât de fragilă este realitatea în care terțe persoane au acces la cele mai sensibile date despre noi, despre cum ne este controlată atenția și cum suntem manipulați, încât până și felul în care votăm este doar o chestiune de algoritmi, continuăm să fim seduși de iluzia că acolo, în contul nostru de Facebook sau Instagram, trăiește „gașca” noastră, tribul nostru de oameni, cu care împărțim și răul, și binele, și fotografiile cu copiii noștri mici și mai mari, reușitele lor și istoriile bolilor părinților noștri, și tot ce înainte povesteam doar cumătrei la telefon, cu disclaimer-ul „e secret, să nu mă spui la nimeni”.
Cum s-a întâmplat că ne-am mutat viața acolo? Nu vreau în niciun caz să transmit mesajul apocaliptic, precum că am fi cu toții pierduți, din clipa în care am dat acces Facebook-ului la datele noastre personale, la relațiile noastre cele mai importante și la timpul nostru. Vreau doar să vă întreb, inclusiv să mă întreb, cât de conștienți am fost când am făcut-o?
Putem să ne întrebăm acum. Momentul este mai mult decât prielnic - pe de-o parte avem nervozitatea în care plonjăm de câte ori rețelele pică, dublată de sentimentul că am fost aruncați într-un vid, fără acces la lumina zilei și la noutăți de la semenii noștri, o stare care nu face deloc bine sănătății mintale; iar pe de alta - ultimele știri despre relele practici ale Facebook-ului. De exemplu, despre cum compania elaborează strategii de creștere, țintite spre publicul copiilor de 10 ani. Pentru că, să nu uităm, Facebook-ul este, în primul rând o afacere care trebuie să crească și să aducă profit. Acestea sunt două motive serioase pentru a ne întreba ce facem noi pe rețelele de socializare, cât de asumată este decizia noastră de a ne petrece timpul pe ele, a câta parte din viața noastră suntem dispuși s-o expunem și care sunt limitele noastre personale când e vorba de prezența pe Social Media? Întrebări care acum sunt poate mai relevante ca niciodată.
Și, pe final, vreau să vă împărtășesc că am sentimente contradictorii față de cele 7 miliarde de dolari pierduți de Zuckerberg. Numai pe mine nu mă lasă gândul că sunt și banii noștri, dacă tot creăm conținut pentru aceste rețele?