
Procurori vechi și noi. De ce timp de 30 de ani un singur șef al Procuraturii și-a dus mandatul până la capăt
De la independență încoace, 10 procurori generali s-au perindat la șefia Procuraturii, iar unii au părăsit funcția în urma unor evenimente care au scandalizat opinia publică. Astăzi, legea prevede că procurorul general este numit pentru un mandat de șapte ani, însă nu a fost întotdeauna așa. Până în 2016, procurorii generali aveau un mandat de cinci ani. Cu toate acestea, o singură persoană și-a dus misiunea până la capăt, ceilalți părăsind funcția înainte de termen. Între timp, experții spun că reținerea lui Alexandr Stoianoglo ar însemna începutul sfârșitului mandatului său și că Moldova ar putea avea un procuror general nou până la finele acestui an.
・
10 procurori în 30 de ani
Dumitru Postovan a fost cel mai longeviv procuror general de la independență încoace, reușind să încheie un mandat care a durat din 1990 până în 1998. Tot el a fost și unicul procuror general cu mandat deplin.
A urmat Valeriu Catană, care a fost procuror general între 1998 și 1999. Apoi, funcția i-a revenit lui Mircea Iuga, care a condus procuratura între 1999 și 2001. La 15 februarie 2001, aceasta a fost desemnat în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale din Republica Moldova.
Între 2001 și 2003, procuror general a fost Vasile Rusu, cu un mandat între anii 2001 și 2003. În urma alegerilor din martie 2001, a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pe listele PCRM.
La 18 mai 2001, după două luni de la alegerea sa în calitate de deputat, Vasile Rusu a fost numit procuror general. În 2005, tot deputații comuniști au fost cei care l-au demis din funcție prin vot unanim.

Al cincilea procuror general din istoria țării a fost Valeriu Balaban, care a părăsit funcția în 2007, după ce a fost numit consilier al președintelui Republicii Moldova.
A urmat procurorul general Valeriu Gurbulea. În funcție începând cu 2007, acesta și-a prezentat demisia în octombrie 2009.
Între 2009 și 2013 a urmat Valeriu Zubco, nici acesta nu a avut un mandat complet, fiind demis de Parlament pentru participarea la vânătoarea din Pădurea Domnească, soldată cu moartea tânărului Sorin Paciu.
Un mandat mai scurt a avut și procurorul general Corneliu Gurin. La 3 mai 2013, acesta a fost demis. Curtea Constituțională a decis că demisia lui Gurin nu a fost una constituțională, acesta fiind restabilit în funcție. Ulterior, în februarie 2016, Gurin și-a dat demisia din funcția de procuror general.
Mandatul lui Eduard Harunjen în funcția de procuror general trebuia să expire în anul 2023, însă acesta și-a dat demisia în 2019, după ce jurnaliștii RISE au publicat investigația „Ministerul Interceptărilor”.
Implicații politice
Prima lege cu privire la Procuratură a fost adoptată în 1992 și încă mai păstra unele elemente din legislația sovietică. Tentativele de reformare din anii 1990 și începutul anilor 2000 au eliminat din puterea procurorilor de a emite mandate de arest unilaterale și au redus din autoritatea Procuraturii. Instituția a trecut prin mai multe „valuri” de reformă și, deși s-a vorbit mult despre depolitizare, influența politicului a fost firul roșu care s-a întrezărit de-a lungul timpului în Procuratura Generală.
„Procuratura Generală, prin esența mandatului său, are instrumente puternice pentru a iniția dosare de urmărire penală. De aceea, contează integritatea persoanei la cârma acestei instituției și dacă aceasta acționează în baza legii, a comenzilor politice sau a coruperii din partea grupurilor cleptocratice. Până acum, nu a fost niciun procuror general care să se conducă strict de lege și s-a intersectat fie cu politicul, fie au fost suspectați ca fiind conectați cu grupările cleptocratice și oligarhice”, a declarat pentru AGORA expertul politic Dionis Cenușă.
Procuratura este independentă din punct de vedere constituțional. Aceasta efectuează anchete, ordonă arestări și supraveghează toate urmăririle penale. Pe hârtie, reforme majore au vizat Procuratura Generală, însă de-a lungul timpului, au existat multiple preocupări legate de independența procurorilor.
Unul dintre punctele de cotitură a avut loc în 2019, după căderea guvernării democraților. Atunci, PAS, Platforma DA și PSRM au schimbat modalitatea de alegere a procurorului general, ulterior fiind organizat un concurs de selectare a candidaților.
Nici acest proces nu a trecut, însă, fără scandal, unii membri ai comisiei fiind acuzați că ar favoriza anumiți candidați. De altfel, selectarea procurorului general a fost mărul discordiei în coaliția fragilă ale celor trei partide.
În noiembrie 2019, socialiștii au declanșat procedura de demitere a Guvernului, după ce șefa Executivului de atunci, Maia Sandu, și-a angajat răspunderea pentru un amendament la Legea Procuraturii ce i-ar fi permis să propună Consiliului Superior al Procurorilor o „listă scurtă” cu candidați la funcția de procuror general.
„V-ați speriat când Guvernul s-a angajat să identifice un procuror general care să bage hoții la închisoare, în loc să execute comenzi politice”, declara atunci Maia Sandu. Ulterior, guvernul Sandu a picat, iar două săptămâni mai târziu, Alexandr Stoianoglo a fost numit în funcția de procuror general.
În situația de acum, experții admit că guvernarea ar putea recurge la o „terapie de șoc” în reformele din justiție.
„Din semnalele pe care le-a transmis PAS până acum, se poate subînțelege că ei vor un procuror care să fie integru, dar care și să aibă acoperișul lor politic. Ei încearcă să convingă publicul și partenerii externi că politizarea instituțiilor este utilă și inevitabilă pentru a reseta tot sistemul. Dar, istoria Moldovei și istoria altor țări din regiune a demonstrat că nicio politizare a instituțiilor nu a avut urmări pozitive pe termen mediu și lung. Nu există un exemplu pozitiv în regiune, când o procuratură generală politizată a devenit mai eficientă și mai credibilă pentru public. Bunăoară, DNA-ul din România nu a trecut prin politizare, ci din contra. Deci, există riscuri că intenția prezentată drept nobilă de către PAS să se soldeze cu o formă directă sau indirectă de politizare a Procuraturii Generale. Totodată, acest lucru poate duce la un eșec pe termen lung, chiar dacă, din punct de vedere tactic, va servi guvernării pentru a purcede la o „terapie de șoc” în reformele din justiție”, a mai declarat Dionis Cenușă.
Cazul Stoianoglo
Alexandr Stoianoglo este primul procuror general din istoria țării care a fost reținut de oamenii legii, iar rapiditatea cu care s-au întâmplat lucrurile a trezit reacții contradictorii.

captură privesc.eu
„Eu, din câte știu, domnul Stoianoglo are planuri politice, își face partid, devine lider. A fost Plahotniuc care a făcut politică, este Șor care face, din păcate, încă politică, Platon. Ultima perioadă, cel puțin, ultima lună, Stoianoglo era mai mult politician decât procuror, el ieșea zilnic cu briefing-uri spunea minciuni mai ceva ca politicieni de genul Dodon. Dincolo de aceasta, evident că o persoană, în raport cu care există atât de multe suspiciuni, nu ar avea ce să caute în politică dacă instituțiile statului și-ar face treaba bine. În raport cu activitatea sa au existat multe întrebări”, a declarat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.
Pe de altă parte, o avalanșă de critici la adresa guvernării a venit din partea opoziției.

„Să arestezi un procuror general, fără temeiuri clare, cu mascați, în grabă, noaptea, din frică față de ceea ce cunoaște el și din neputința de a merge pe căi legale în demiterea lui – toate acestea arată că guvernarea se află în mare disperare. Și a luat pe căi foarte și foarte greșite. Nimeni nu poate ști exact care vor fi consecințele pe termen lung ale acestui abuz ieșit din comun asupra statului de drept, dar este clar că aceste consecințe vor fi negative pentru cei care au dat undă verde abuzului”, a declarat liderul socialiștilor, Igor Dodon.
„Noi am fost deja acuzați că am instaurat dictatură ceea ce este pur și simplu un fals, o acuzație cel puțin pripită și neargumentată. Nu-s fan la uniforme și la „maski-show”și asta să fie clar, dar, în același timp în societate există cerere și la asemenea cadre, să vadă pe televizor cum oameni care timp de doi ani de zile au mușamalizat cazuri de corupție înaltă, din cel mai înalt post din Procuratură. Spuneți-mi un caz de rezonanță dus până la capăt în acești doi ani? Spuneți-mi, vă rog, un hoț de miliarde băgat la pușcărie sau, cel puțin, adus acasă”, s-a întrebat retoric deputatul PAS, Dumitru Alaiba.
Ce va urma?
„Reținerea Procurorului General este începutul sfârșitului mandatului său. În acest fel, va putea fi demis mai ușor, deoarece cu dosarele inițiate pe numele lui el este ușor pasibil pentru o evaluare negativă de către Consiliul Superior al Procurorilor, care deja l-a suspendat din funcția. Deci, Moldova va avea un procuror general nou până la finele acestui an. Din punct de vedere politic, PAS își va consolida pozițiile și va avea în subordine un procuror general care va fi acceptabil din punct de vedere politic. Deci, pe lângă integritate care contează pentru PAS și președintele Sandu, noul procuror va fi și un jucător din aceeași echipă”, a declarat pentru AGORA, Dionis Cenușă.
Potrivit legii, interimatul funcției de procuror general nu poate dura mai mult de 12 luni, iar concursul pentru ocuparea funcției poate fi inițiat doar în momentul în care aceasta devine vacantă. În ce cazuri acest lucru se poate întâmpla? Potrivit ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, funcția devine vacantă atunci când procurorul general își depune demisia, este condamnat, eliberat din cauza unei evaluări necorespunzătoare sau sancționat disciplinar.
„Trebuie să facem inclusiv ajustări de ordin instituțional, în afară, evident, de calitatea oamenilor care exercită funcții contează și organizarea instituțională, este important să avem o singură instituție care luptă exclusiv cu corupția mare, care are procurori onești și integri, care au resursele umane, financiare, independența necesară și doar așa putem să avansăm în sensul luptei cu corupția”, a declarat Sergiu Litvinenco.
Ministrul Justiției nu exclude nici posibilitatea numirii unui procuror din afara țării.