Tanti Mașa și afacerea sa dulce: Flori de salcâm, roșii cherry și ardei amestecați în dulcețurile gândite de bucătăreasa cu 30 de ani de experiență (FOTO)
În curte, la plita cu foc de lemne, fierbe de câteva ore un castron cu 15 kg de ardei care urmează să se transforme... în dulceață. Alături, alți ardei întinși să se usuce la soare, care vor fi mărunțiți în condiment. Iar la poartă, gospodina tanti Mașa, așa cum o numesc localnicii, își întâmpină oaspeții cu pâine coaptă de casă și sare. Tradiția și inovația și-au găsit locul în gospodăria Mariei Minciuna de la Slobozia Mare, iar oaspeții și turiștii fac rând ca să guste din deliciile culinare pregătite de gospodină. Doamna Maria a reușit să facă din pasiunea pentru gătit o afacere și a atras și finanțări prin intermediul Grupului de Acțiune Locală „Lunca Prutului de Jos”. Iată un exemplu din sudul Moldovei unde soluția de dezvoltare funcționează.
・
Rafturile din cămară abundă în produse neobișnuite. Dulcețuri din flori de salcâm, din flori de soc, dulceață din roșii cherry și chiar licori de pomușoare – o adevărată explozie de gusturi. Multe dintre rețete îi aparțin doamnei Maria, iar intuiția de gospodină reușește să-i uimească cei mai alintați gurmanzi.
„Mi-a plăcut dintotdeauna să fac ceva mai ieșit din comun, mai deosebit. Anul trecut, oaspeții care au gustat dulceață din floare de salcâm au zis că încearcă așa ceva prima dată. Poate mai face cineva, dar n-am auzit. Iar când eram mici, se făcea dulceață din tomate verzi. Acum mi-am plantat în grădină roșii cherry. Am auzit că se face și din acestea și am zis să încercăm. Merge foarte bine la cașcavaluri”, spune doamna Maria.
Ideea unei afaceri culinare vine din tradițiile familiei. Bunica, mama și, deja de 30 de ani și doamna Maria, sunt cunoscute în Slobozia Mare drept o adevărată dinastie de bucătărese. Zeci de nunți s-au jucat în localitate și prin satele vecine cu mese pentru sute de invitați, gătite cu ghidarea gospodinei.
„Eu duc mai departe tradițiile familiei. Niciodată n-am fost plecată peste hotare. Am rămas acasă și am muncit mereu din greu cu soțul împreună. Când ne-am căsătorit, eu eram fără părinți, așa cum au decedat prea tineri. Iar soțul e venit din regiunea de centru a țării. Părinții au fost oameni gospodari și am decis să muncim ca să le păstrăm numele pe care l-au avut. Și bunica a fost bucătăreasă la nunți prin anii 1.900”, ne povestește femeia.
Și pentru că o masă gustoasă și din belșug, aerul proaspăt și liniștea de sat cere odihnă, de un an, familia Minciună și-a deschis și ușile casei pentru vizitatori. Oaspeții pot rămâne peste noapte și pot savura bucate tradiționale moldovenești.
„Noi am rămas în doi cu soțul, iar casa e mare. Am decis să o renovăm și să primim mai multă lume”, spune doamna Maria.
Gospodăria soților Minciună este vizitată de turiști străini, mulți fiind din România. Dar și conaționalii nu ezită să străbată drum lung pentru un popas la Slobozia Mare. Gospodina a ajuns să fie reprezentanta gastronomiei locale, iar curtea sa, cu toate câte se petrec în ea, a fost inclusă într-un traseu turistic regional.
Afacerea Mariei Minciună este un exemplu relevant a faptului că pasiunea poate să aducă și venit. Gospodina a aplicat recent la un proiect inițiat de Grupul de Acțiune Locală „Lunca Prutului de Jos”. Așa a fost încurajată financiar de Uniunea Europeană să-și doteze bucătăria cu tehnica ce-i ușurează munca. Gustul dulcețurilor sale a convins finanțatorii să-i ofere 4.172 de euro, din cei peste 6.000, de care avea nevoie pentru a-și dezvolta afacerea.
„A fost un suport considerabil, mai ales în pandemie când nu știam în ce direcție să ne orientăm. Mie îmi place să muncesc, să nu stau locului. Acum, am posibilitatea să gătesc și să produc mai multe lucruri deosebite”, spune gospodina.
Exemplul doamnei Maria de la Slobozia Marea demonstrează o dată în plus că antreprenorii pot accesa susținere financiară de la partenerii externi. Aceasta chiar dacă proiectele sunt mici. În acest sens, soluția sunt GAL-urile, despre care AGORA a prezentat anterior un material explicativ. Dacă istoria gospodinei te-a inspirat și pe tine, vezi aici cum ia naștere un GAL sau dacă există în regiunea ta o astfel de organizație, vezi cum poți câștiga un proiect pentru afacerea ta:
Echipa AGORA a prezentat exemplele și altor antreprenori din sudul Moldovei și anuume din raionul Cahul. Astfel, prin intermediul GAL-urilor din regiune, alți antreprenori au accesat bani pentru afacerea lor. Deci soluția este una funcțională.
Poți să te inspiri din poveștile lor de succes aici: A schimbat antrenamentele din sala de sport pe atelierul de producere a mobilei: Antreprenorul Nicolae Dunas, despre provocările și rezultatele afacerii (VIDEO)
Află cum doi tineri au reușit să facă din oierit o afacere profitabilă: Soții Bratu produc kavârma și brânză după tradițiile părinților, cu bani europeni. Cum un GAL a devenit soluție pentru o afacere din Slobozia Mare (VIDEO)
Și cum un loc pitoresc se poate transforma în afacere chiar și în pandemie: Un popas la Cotihana: Locuri unde salcia mângâie ape și lebedele se plimbă lângă rațe (GALERII FOTO)
Menționăm că, proiectele la scară mică sunt cele care asigură dezvoltarea economică a regiunilor rurale din R. Moldova. Fie că se amenajează un teren de joacă, se construiește o rampă de acces într-o clădire publică sau un antreprenor este încurajat să-și dezvolte afacerea, localnicii au doar de câștigat, așa cum se creează premize de dezvoltarea a satului.
Deseori, micile proiecte sunt acoperite din bugetul primăriilor sau al antreprenorilor, pentru că nu corespund finanțărilor la scară mare.
Soluția a apărut însă în 2016, când în R. Moldova satele au început să-și unească forțele în Grupuri de Acțiune Locală (GAL). Acum, acestea acoperă 35% din teritoriul țării și continuă să se înmulțească. Află în link-urile propuse cum poate fi folosit instrumentul pentru dezvoltarea microregiunilor.