Cifrele devin alarmante

La nivel global, problemele de sănătate mintală constituie subiect de îngrijorare pentru guverne, cercetători și specialiștii din teritorii. În ultimul deceniu, în lume s-a înregistrat o creștere de 13% a problemelor de sănătate mintală și adicțiilor. Una din patru persoane are sau va avea o problemă de sănătate mintală pe parcursul vieții. Circa 20% dintre copii și adolescenți au o problemă de sănătatea mintală, iar suicidul constituie a doua cauză de deces pentru categoria de vârstă 15 – 29 de ani. Sunt date confirmate de Dr. Jana Chihai, unul dintre specialiștii de prim rang în domeniul sănătății mintale din Republica Moldova, consultant superior în Sănătate Mintală Comunitară în cadrul proiectului „Suport pentru Reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova“, implementat de Institutul de Sănătate Mintală și Adicții TRIMBOS din Olanda, în parteneriat cu Institutul NIVEL, Liga Română pentru Sănătate Mintală și Luzern Psychiatrie, cu sprijinul financiar al Agenției Elvețiene de Dezvoltare și Cooperare, în conformitate cu necesitățile de reformare stabilite de Ministerului Sănătății al RM.

„În anul 2020, în Republica Moldova erau înregistrate oficial circa 74 831 de persoane cu tulburări mintale și de comportament. Dar experții locali pot confirma că problemele de sănătate mintală sunt sub-diagnosticate în țara noastră, în special din cauza stigmatizării. Foarte mulți oameni preferă să ducă în tăcere povara unei probleme de sănătate mintală și nu se adresează la specialiști sau vin atunci când este deja târziu și rămân mai puține opțiuni de recuperare. Situația s-a complicat și mai mult odată cu pandemia COVID-19. Impactul pandemiei asupra sănătății mintale a populației este considerat de OMS ca fiind real și îngrijorător. De aceea, statele sunt încurajate și susținute să dezvolte și să mențină un spectru larg de servicii de sănătate mintală, accesibile pentru populație”, menționează specialista.

Medalie cu două părți: depresia și anxietatea

Cei care muncesc zi de zi pentru acest domeniu ne-au spus că Sănătatea Mintală nu a fost un subiect „fancy” sau „trendy” niciodată. Probabil de asta și e abordat atât de rar. Oamenii au avut aceleași probleme de sănătate mintală și acum 30 de ani, și zece ani în urmă, doar că pandemia ultimilor aproape doi ani a „pus degetul pe rană” și mai tare. Specialiștii menționează printre cele mai răspândite probleme de sănătate mintală depresia și anxietatea, numindu-le și două părți ale aceleași medalii.

„Una dintre cele mai răspândite probleme de sănătate mintală este depresia și anxietatea - foarte răspândite în societate, deși sunt termeni populiști pentru că dacă vorbeam din punct de vedere medical, diagnozele sunt altele și derivă foarte mult. Tristețea face parte din natura umană, însă dereglarea echilibrului psihoemoțional poate duce la dezvoltarea unui episod depresiv sau au unii tulburări de anxietate, pe care e important să-l conștientizăm. Asta ne dă de știre că se întâmplă ceva neplăcut cu mintea noastră și e foarte important să cunoaștem semnele de alarmă”, menționează Dr. Jana Chihai.

Depresia:

Anxietate:

„Atât pentru depresie, cât și pentru anxietate – în primul rând e necesar să le recunoaștem. Dacă ne-am regăsit simptomele printre cele enumerate mai sus, recomandarea noastră este să apelăm la medicul de familie sau la un specialist în sănătate mintală. În Republica Moldova, medicii de familie au fost instruiți să diagnosticheze și să trateze problemele ușoare de sănătate mintală. Iar la Centrele comunitare de sănătate mintală, orice persoană va găsi specialistul potrivit în funcție de tipul și gravitatea problemei”, mai spune Jana Chihai, consultant superior în Sănătate Mintală Comunitară.

Meditație sau rugăciune

Bloggerița și jurnalista Anna Smolnițchi a acceptat să ne dezvăluie experiența pe care o are în găsirea echilibrului sănătății mintale proprii, și anume despre meditație și rugăciune. Spune că le practică pe ambele și că astăzi nu-și imaginează viața fără ele. Rugăciunea a descoperit-o în liceu, apoi a analizat cum fac alte biserici acest lucru. Însă, spune ea, nu este/nu a fost de ajuns.

„Am redescoperit rugăciunea și meditația prin 2013-2014. Am înțeles că sunt pe o cale greșită, că relațiile nepotrivite, unele toxice, mă bagă efectiv în depresie. Am avut o perioadă în care mă trezeam fără bucuria de a trăi, nu prea mâncam și sufeream. Sufletul meu urla de durere. Era prin 2010. A durat luni bune. Dar la rugăciune am revenit câțiva ani mai târziu. Cu ardoare, cu speranță, cu dorința de a ieși din impas. Nu mai suportam masca pe care o purtam. Mimam fericirea, iar eu eram de fapt nefericită. Ideea e că nimeni nu te poate face fericit. Niciodată. Fericirea este în interiorul nostru. La noi sunt toate resursele. Dar mai întâi și întâi, trebuie să scoatem funinginea de pe sufletul nostru. Și experiența mea arată că sufletul nostru are nevoie de Dumnezeu sau spuneți-i cum doriți acestei forțe supreme.

Rugăciunea era alinarea și puterea mea, descoperită în anii de liceu. Apoi, locuind un într-o familie din SUA, am analizat și admirat ce făceau ei la biserică, în fiecare duminică. Îmi plăcea foarte mult această tradiție, mai ales că biserica lor se deosebea esențial de cea ortodoxă. La ei, pastorul abordează subiecte din cotidian, prin prisma învățămintelor biblice și se cântă. Toți cântam. Melodiile erau moderne. Cred că asta ne lipsește nouă, în cultul ortodox. Există o barieră mare între preot și creștin. Am înțeles în ani că cele mai mari prostii în viață, adică cele mai dureroase alegeri, le-am făcut în momentul în care m-am îndepărtat de Dumnezeu. Atunci am înțeles că rugăciunea și practicile spirituale nu sunt suficiente. Nu te poți simți bine doar rugându-te, ai nevoie și de ajutorul unui psihoterapeut ca să îți rezolvi toate traumele din copilărie. Acolo sunt rădăcinile stării de rău de astăzi. Și ele cer vindecare. Cu ajutorul unui specialist. Noi nu putem rezolva cu mintea noastră problemele minții”, ne spune Anna.

CE soluții mai avem?

„Se pare că ritmul zilelor de azi întrece capacitatea psihicului de a-i ține pasul. Acest ritm ne afectează sănătatea mentală și echilibrul interior, în primul rând. Astfel tot mai mulți oameni și organizații înțeleg acest lucru și încearcă să găsească soluții, să-i ajute pe copii, pe angajați, pe toți acei care se simt afectați de competiție, de cerințele zilnice de a corespunde și a reuși cât mai multe, de presiunile societății, a rețelelor de socializare, a șefilor etc. Meditația și tehnicile Mindfulness și-au demonstrat eficiența în acest sens și au început să fie introduse cu mare succes în unele țări, în școli, spitale, în diferite companii, începând cu Google, terminând cu companii mici. Pentru foarte mulți, meditația a devenit indispensabilă, a devenit un mod de a fi”, ne declară Sanda Diviricean, psihoterapeută.

„Meditația este o practica de liniștire a minții care a apărut acum câteva mii de ani în Orient și a ajuns să fie cunoscută în întreaga lume. Nu doar cunoscută ci și extrem de apreciată pentru că oamenii au înțeles și au experimentat că în spatele minții, când gândurile încetează să-ți tulbure simțurile, există ceva mai mult - în spatele gândurilor noastre agitate există un ocean de liniște. Iar ființa noastră adevărată este calma și senină și este alimentată de acea liniște nemărginită care se afla chiar în interiorul nostru.”

Specialista în psihologie ne-a explicat ce se întâmplă, de fapt, în organismul nostru: „Toate problemele noastre apar în urma stresului care ne trezește reacțiile de apărare, luptă sau fugi. Ambele aceste reacții ne afectează sistemul nervos, ne aduc tensiune în mușchi, ne intensifică circulația sângelui, nivelul de zahăr crește iar sistemul endocrin eliberează hormonii stresului - adrenalina și cortizolul. Se produc o mulțime de procese în corpul nostru, dar rezultatul e unul - devenim tensionați și de aici apar fricile, anxietatea, depresia iar mai nou, foarte frecvent, atacuri de panică”, explică terapeuta.

Cum intervenim

În multe afecțiuni legate de sănătatea mintală, persoanele apropiate sunt cele care pot interveni primele în a ajuta un om. Consultant superior în Sănătate Mintală Comunitară, Dr. Jana Chihai ne-a oferit câteva repere pentru cum putem acționa în cazul în care am sesizat o problemă de sănătate mintală la cineva apropiat din familie sau cercul de prieteni.

„Regula numărul unu atunci când vrem să ajutăm o persoană este s-o ascultăm. Să ascultăm atent, fără a întrerupe, fără a judeca sau a ne impune părere. Dacă simțim că ceva nu e în regulă, că persoana e mai retrasă, mai tăcută ca de obicei... Sau dimpotrivă, e excesiv de activă, ia decizii grandioase din senin, face cheltuieli neplanificate și iraționale... Dacă persoana spune că aude sau vede lucruri care nu există în realitate... în toate aceste situații apelăm la Centrul Comunitar de Sănătate Mintală (CCSM).

Uneori persoana ezită sau refuză categoric să caute ajutor specializat. În acest caz, discutăm cu specialiștii de la CCSM, iar ei ne vor ghida sau vor folosi metodele corecte de comunicare pentru a rezolva această problemă. În orice caz, conform legislației Republicii Moldova și standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului, o persoană nu poate fi obligată să ia un tratament sau să fie internată într-un spital de psihiatrie fără acord. Excepțiile sunt cazurile în care persoana prezintă pericol pentru sine sau pentru cei din jur. Atenție deosebită la situațiile cu risc de suicid”, menționează Jana Chihai, doctor în psihiatrie și narcologie.

„Sănătatea Mintală este un subiect foarte larg și studiat cu deosebit interes de universități și cercetători din întreaga lume. Există o serie largă de factori care pot influența sănătatea noastră mintală, inclusiv experiențele personale, educația primită, calitatea vieții, provocările și evenimentele dramatice prin care am trecut. Nu excludem nici factorul genetic. Din păcate, nimeni nu este scutit de o eventuală problemă de sănătate mintală care poate apărea la un moment dat în viață”,

În Republica Moldova activează 40 de centre comunitare de sănătate mintală în toate raioanele și municipiile țării. Acestea sunt servicii medico-sociale finanțate de stat, care prestează servicii în comunitate, gratuit și confidențial. În centre muncesc echipe multidisciplinare formate din psihiatri, psihologi, asistenți sociali și asistente medicale care ghidează persoanele cu probleme de sănătate mintală în drumul spre recuperare.

Cum te ajuți pe sine

Conștientizând că avem nevoie de ceva mai mult pentru starea noastră de bine, trebuie să acționăm imediat. Toate resursele pentru a ne ajuta sunt, de fapt la noi. Anna Smolnițchi, cu care am discutat mai mult despre acest subiect, spunea referitor la instrumentele care ne ajută:

„Eu mă rog lui Dumnezeu. Într-o formă foarte simplă. Îi mulțumesc pentru tot ce am, pentru situații concrete din acea zi. Apoi îi cer putere și înțelepciune. Îl rog să mă ghideze, să fac alegeri bune pentru mine și pentru oamenii dragi. Îi cer ceea de ce am nevoie. Recunoștința, care se manifestă prin rugăciune, are o putere foarte mare. Pentru o stare de bine de lungă durată se cere vindecarea traumelor cu ajutorul unui psihoterapeut. Toate suferințele noastre de astăzi sunt legate de cele din copilărie. Mecanismele noastre de reacție la diferite evenimente au fost puse încă în prima copilărie, la vârsta de 0-3 ani. Felul în care am trăit o situație și în care am reacționat atunci se întărește ca o schemă de comportament și ne însoțește toată viața, dacă nu demolăm tiparele vechi.

Am vorbit despre rugăciune și psihoterapie. Să vă zic ce simt eu atunci când meditez. Meditația e pentru prezență. Liniștește mintea. Cel mai greu lucru în viața asta este să îți „stăpânești” mintea, să o liniștești. Mereu în capul nostru „zburdă” gânduri, de care vrei. Pentru mine personal e cea mai mare problemă. Cu cât mai concentrat ești, cu atât mai bune rezultate obții. Ești prezent. Ești Aici și Acum. În timpul meditației nu există Trecut sau Viitor. Practic meditații ghidate (alese de pe Youtube), dar și rostesc mantre, cu numele sfinte ale lui Dumnezeu, din Vede (vechi scripturi indiene). Cât eram însărcinată cu al treilea copil, aveam meditații în fiecare zi. Brodam și le ascultam. Fiind concentrată pe brodat, chiar nu mai aleargă mintea. Apropo, consider meditație și activitățile fizice. De exemplu în timpul gărdinăritului, eu personal am zero gânduri. Este fascinant. Împământarea are efecte uluitoare. Deci puterea noastră este acolo unde ne concentrăm atenția. Dacă ne concentrăm pe ceva bun, pozitiv, asta atragem”, mai crede Anna.

Beneficiile Meditației

Psihoterapeuta Sanda Diviricean ne explică pe exemple concrete – „calitatea vieții celor care practica meditația e net superioară celor care nu fac asta și se lasă afectați de stres fără a interveni în vreun fel”. Specialista în psihologie recomandă să practicați meditația, să o simțiți și pe propria piele, decât să citiți despre ea de zeci de ori.

„Ceea ce trebuie să faceți, este să găsiți un loc liniștit în care să stați singur/ă timp de 10-15 minute. Fie că veți alege să contemplați o floare sau flacăra unei lumânări, fie că veți asculta sunetele naturii, fie că veți asculta o meditație ghidată, ideea este să vă fixați atenția pe altceva. Cel mai des, cei care meditează aleg să-și observe respitația, pentru că aceasta este cea mai la îndemână.

În acest timp scurt, obțineți beneficii pe termen lung. Primul și cel mai important lucru, este că în procesul relaxării, corpul și mintea se eliberează de stresul acumulat din situațiile de zi cu zi. Când ești mai relaxat, reacțiile tale la situațiile de stres încep să se schimbe. Adică, dacă se întâmplă un accident în fața ta sau ai un conflict, reușești să nu te lași „înghițit” de acesta, ci poți să-l observi oarecum detașat, cu mult mai mult calm. S-au constatat nenumărate beneficii asupra calității somnului, a imunității, a metabolismului. Oamenii își îmbunătățesc relațiile, se simt mai în siguranță și mai în conexiune cu propriul suflet și corp. Și toate acestea se întâmplă doar dacă introducem în viața noastră un nou obicei - de a sta în liniște, cu noi înșine, timp de 10-20 de minute pe zi. Cel mai bine ar fi să ne acordăm acest timp zilnic, ideal ar fi dimineața și seara, să fie “timpul nostru”.

„Meditația aduce în corp starea de relaxare, opusă stării de tensiune. Iar în timpul relaxării, corpul nostru nu mai este în poziție de apărare, respectiv toate sistemele sale - sistemul nervos, muscular, hormonal, respirator se afla în pauză, în liniște - în aceasta stare se elimină hormonii fericirii - oxitocină, endorfinele, serotonină, dopamină - ca rezultat noi ne simțim mai calmi și mai multumiți, somnul nostru se reglează, lucrul metabolismului încetinește, deci procesele de îmbătrânire încetinesc și acestea - respectiv crește imunitatea, iar organismul nostru devine mai puternic. Acești parametri au fost depistați în urma a zeci de mii de cercetări. Și acestea au arătat clar că oameni care meditează scapă de anxietate, de insomnii, devin mult mai concentrați, mai creativi, mai mulțumiți de viață, mai conștienți de ei și de lumea din jur, mai empatici, cu mai multă compasiune, starea de sănătate li se îmbunătățește, durerile dispar, gândurile și emoțiile se echilibrează...și am putea continua”, mai menționează în final psihologa.