Cel mai scandalos dosar din timpul guvernării comuniste
Cel mai sonor dosar din perioada în care la cârma țării au fost comuniștii este cel al fostului ministru al Apărării Valeriu Pasat. Din 2005, acesta a fost cercetat penal pentru că în 1997 ar fi prejudiciat bugetul de stat cu 53 milioane de dolari SUA, prin comercializarea ilicită a 21 de avioane de tip MiG-29. Într-un alt proces, Pasat a fost învinuit de tentativă de lovitură de stat. Ulterior, fostul politician a fost condamnat la 10 ani de închisoare.
În 2006, instanța a retras acuzațiile legate de vânzarea avioanelor MIG-29 și i-a fost redus lui Valeriu Pasat termenul de detenție de la 10 la cinci ani. După ce a stat în închisoare doi ani, Valeriu Pasat a fost achitat în cazul primei învinuiri, iar în cazul celei de-a doua a fost amnistiat.
După 15 ani, în 2021, Procuratura Generală a Republicii Moldova i-a cerut scuze publice fostului ministru al Apărării pentru tragerea sa ilegală la răspundere penală.
7 aprilie și fuga lui Baghirov
După protestele din 7 aprilie, degenerate în violențe, au fost deschise mai multe dosare penale, fiind efectuate și arestări. După gratii a ajuns, în vara lui 2011, Eduard Baghirov, un blogger și scriitor rus, acuzat că ar fi organizat protestele violente. După ce a fost ținut în arest, pe numele acestuia a fost emis un mandat de arest la domiciliu. La câteva ore, Eduard Baghirov a reușit să evadeze în Federația Rusă părăsind Republica Moldova prin regiunea transnistreană.
În 2015, blogerul rus a fost condamnat în Republica Moldova la cinci ani de închisoare cu executare. În prezent, acesta se află în Rusia.
Un alt figurant în dosarele legate de evenimentele din 7 aprilie este și fostul ministru de Interne Gherghe Papuc. Pe 19 ianuarie 2015, acesta a fost condamnat de Curtea de Apel Chișinău la patru ani de închisoare cu executare în dosarul pentru neglijență în serviciu, soldată cu decesul lui Valeriu Boboc, și abuz în serviciu, soldat cu urmări grave. Deși a fost condamnat, el a fost lăsat să plece liber din sala de judecată. Ulterior, presa a anunțat despre dispariția fostului demnitar din țară.
Pe 30 iunie 2015, Curtea Supremă de Justiție a emis o decizie prin care lui Gherghe Papuc i-a fost schimbată pedeapsa cu închisoare pe o amendă penală în mărime de 20 de mii de lei. Ulterior, Gheorghe Papuc s-a reîntors în țară.
Curiosul caz al lui Valeriu Guma
În anul 2013, în timpul guvernării Alianței pentru Integrare Europeană 2, democratul Valeriu Guma a fost condamnat definitiv în România la patru ani de închisoare pentru corupție, însă acesta a continuat să fie deputat în Republica Moldova. În februarie 2014, democratul și-a depus mandatul și s-a retras din PDM, menționând că decizia justiției române ar fi injustă și sugerând că a depus un dosar la CEDO în acest sens. În 2014, partea română a solicitat Republicii Moldova recunoașterea și executarea sentinței penale în cazul Guma. Pe 20 noiembrie 2015, Judecătoria Buiucani a decis o pedeapsă de patru ani de închisoare cu suspendare pentru Valeriu Guma, aceasta fiind menținută și de Curtea de Apel Chișinău.
În 2020, Ziarul de Gardă a scris că Valeriu Guma, unul din fondatorii PDM, s-ar fi întors în formațiune, fiind șeful organizației teritoriale Orhei.
Război între foști aliați
După șase ani în care au guvernat împreună, în 2015 au apărut disensiuni între liberal-democrați și democrați. Deloc întâmplător, însă, pentru că mai rămânea doar un an până la alegerile prezidențiale, Atunci, lupta politică a luat turnuri neașteptate, zguduind din temelii fosta alianță de guvernare. Motivul turbulențelor a fost furtul miliardului care a avut loc în 2014 și a stârnit nemulțumire în societate, precum și printre partenerii de dezvoltare.
Șirul dosarelor a început în primăvara lui 2015. La doar opt zile după ce i-a fost conferit Ordinul de Onoare, fostul ministru al Sănătății, Andrei Usatîi a fost arestat pentru 25 de zile, în urma unei decizii luate de judecătoria Buiucani în cazul licitațiilor trucate. Ulterior, pe 22 aprilie, la o ședință de judecată de la Curtea de Apel Chișinău, atunci când a aflat că va rămâne în arest, Andrei Usatîi s-a simțit rău, fiind transportat la spital, unde a fost supus apoi unei intervenții chirurgicale. În luna mai al aceluiași an, acesta a fost transferat în arest la domiciliu.
În februarie 2020, Ziarul de Gardă scria că după patru ani şi jumătate de la trimiterea în judecată, dosarul licitaţiilor trucate în medicină se află în continuare la etapa şedinţelor preliminare. Avocatul lui Andrei Usatîi declara atunci că acesta ar fi un dosar pornit în perioada „războiului politic” între PLDM și PD, motiv pentru care ar fi un dosar politic.
După reținerea lui Usatîi, în mai 2015 a fost chemat la Procuratură și fostul ministru de Interne Dorin Recean. Cauza penală a fost pornită la cererea unor angajaţi ai poliţiei care susțineau că ar fi fost supuşi unor proceduri de verificare neautorizate și ilegale. Pe o reţea de socializare, fostul ministru a calificat acest dosar penal drept o intimidare la adresa lui de către cei, care se opun reformelor poliţiei.
Reținut în Parlament
Punctul culminant a fost pe 15 octombrie 2015, la prima ședință a parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă. Liberal-democratului Vlad Filat i-a fost retrasă imunitatea parlamentară cu votul a 79 din totalul de 101 de deputați, după ce cu o solicitare în acest sens a venit procurorul general Corneliu Gurin. Vlad Filat era bănuit că ar fi fost implicat direct în fraudele de la Banca de Economii, fapte de corupție și trafic de influență. Acesta a fost arestat fiind pus sub acuzație de trafic de influență și dare de mită în baza unui denunț al omului de afaceri Ilan Şor.
În iunie 2016, fostul premier a fost condamnat la 9 ani de închisoare. Filat nu și-a recunoscut vina, el susținând că ar fi victima răfuielii fostului său coleg de alianță, Vlad Plahotniuc.
Peste o lună, șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, anunța că fostul deputat și omul de afaceri Veaceslav Platon a fost anunțat în căutare internațională, fiind învinuit de implicare în furtul miliardului. Pe numele acestuia exista un mandat de arest pe un termen de 30 de zile.
În scurt timp, Veaceslav Platon a fost reținut în Ucraina și adus în țară cu o cursă charter. Peste un an, acesta a fost condamnat la 18 ani de închisoare cu executare pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Inițial, procurorii au cerut pentru omul de afaceri 23 de ani de detenție, iar pe tot parcursul procesului, Veaceslav Platon s-a declarat nevinovat. În decembrie 2017, Platon a mai fost condamnat la 12 ani de privațiune de libertate pentru tentativă de escrocherie în proporții deosebit de mari și coruperea mascaților de la Detașamentul cu Destinație Specială „Pantera”. În ianuarie 2020, Curtea de Apel Chișinău a anulat decizia primei instanțe.
Eliberați înainte de termen
În decembrie 2019, fostul premier moldovean Vlad Filat a fost eliberat condiționat din detenție înainte de termen.
Încarcerat la 15 octombrie 2015, Vlad Filat urma să stea în pușcărie nouă ani, însă a stat în închisoare patru ani și două luni. Instanța i-a recompensat deținerea în „condiții inumane și degradante” prin reducerea pedepsei.
La 18 mai 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo a declarat că dosarul lui Veaceslav Platon a fost falsificat în totalitate.
În iunie 2020, judecătorii au admis integral demersul de suspendare a executării pedepsei lui Veaceslav Platon. Astfel, acesta a fost eliberat din arest.
La 7 decembrie 2020, magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, au decis că dosarul lui Veaceslav Platon urmează să fie rejudecat, Procuratura Generală fiind instituția care a solicitat asta. Revizuirea dosarului a durat mai mult de jumătate de an, timp în care au fost audiați peste 30 de martori.
Pe 28 mai 2021, procurorii au renunțat la toate acuzațiile în privința omului de afaceri. Astfel, Veaceslav Platon a fost achitat în dosarul fraudei bancare.
Dați în căutare generală
După ce democrații au pierdut puterea, în vara lui 2019, liderul PDM, Vlad Plahotniuc a părăsit țara. Acesta figurează în mai multe dosare din țară și din străinătate, care, însă, au bătut pasul pe loc.
În octombrie 2019, Vlad Plahotniuc a fost dat în căutare internațională și interstatală de către Centrul Național Anticorupție, după ce nu s-a prezentat la organul de urmărire penală în urma aplicării arestului preventiv.
În 2017, Ilan Șor a fost condamnat la șapte ani și șase luni de închisoare. Instanța, însă, a dispus ca omul de afaceri să fie eliberat din arest, iar pedeapsa pentru acesta să fie ispășită doar după rămânerea sentinței definitive în vigoare.
De atunci, procesul nu a fost finalizat. În 2019, Ilan Șor a părăsit țara, fiind anunțat în căutare națională și internațională. Timp de doi ani, acesta a continuat să fie deputat de la distanță, iar în vara lui 2021 a câștigat un nou mandat.
Între timp, în august 2021, magistrații Judecătoriei Buiucani au admis demersul procurorilor și au dispus aplicarea măsurii preventive în privința lui Veaceslav Platon. Nici acesta, însă, nu se află pe teritoriul țării. Plecat din țară este și fostul adjunct de la IGP, Gheorghe Cavcaliuc, a căruit reținere a fost dispusă de procurori în vara lui 2021.
Promisiunea guvernării PAS de a lupta împotriva corupției
În 2020, imediat după ce a câștigat alegerile, președinta Maia Sandu a promis să pună în discuții în cadrul Consiliului Superior de Securitate dosarele ce țin de furtul miliardului, „laundromat”, concesionarea aeroportului și finanțarea ilegală a partidelor politice în campaniile electorale. Potrivit Maiei Sandu, corupția este un pericol pentru securitatea națională, iar lupta împotriva corupției și reforma justiției este cel mai important lucru în planul său imediat. Au urmat mai multe schimburi de replici dintre șefa statului și procurorul general Alexandr Stoianoglo.
La un moment dat, procurorul general a învinuit-o pe șefa statului că i-ar fi sugerat să deschidă dosare penale opoziției. În replică, președinta a declarat că este vorba despre o dezinformare.
Pe 5 octombrie, Alexandr Stoianoglo a fost reținut pentru 72 de ore. În timp ce ministrul Justiției și șeful Legislativului au declarat că nu se așteptau la reținerea șefului Procuraturii, opinia publică s-a împărțit în două tabere. Dacă unii salutau reținerea, alții au declarat că lucrurile s-ar fi produs în grabă, fiind încălcată legea. Ulterior, Stoianoglo a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile.
A urmat reținerea adjunctului procurorului general, Ruslan Popov, la domiciliul căruia au fost efectuate percheziții de către ofițerii SIS și procurorii anticorupție. Acesta a fost arestat pentru 72 de ore, iar ulterior, plasat în arest la domiciliu.
În aceeași zi, un alt adjunct al procurorului general, Iurie Perevoznic, și-a dat demisia, iar câteva zile mai târziu din funcție a plecat și șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalității și Cauze Speciale (PCCOCS), Ion Caracuian.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.