EDITORIAL | Chișinău, un oraș în căutarea memoriei pierdute

EDITORIAL | Chișinău, un oraș în căutarea memoriei pierdute
Sasha Pleshco/Unsplash

Drumul meu zilnic trece pe lângă două case care nu se deosebesc cu nimic în peisajul nostru urban. Sunt destul de vechi, renovate după moda „euroreparației”. Însă, dacă zăbovești un pic și îți îndrepți privirea în jos, ochii ți se opresc în niște pătrățele de metal galben, ca jumătățile de lingouri de aur, inserate în asfaltul trotuarului. Pe aceste plăci de metal sunt încrustate numele persoanelor care au locuit cândva în acele case. Apoi, în 1941, au fost ridicate și împușcate. Bunia, Beniamin, Rebeka, Ithak, Felicia...

Felul acesta discret de a comemora victimele Holocaustului este absolut emoționant. Dar mie, ca locuitoare a Chișinăului, nu-mi ajung doar aceste omagii rezervate. Eu vreau mai mult.

Chișinăul, ca orice oraș, ascunde istorii. Istorii tragice. Istorii rușinoase. Istorii pline de nedreptate. Dar și istorii din ani de glorie. Istorii de succes. Și, ca un fir roșu, prin ele trec poveștile oamenilor care s-au născut, au crescut, au învățat, au iubit și și-au construit viața aici. 

Povești pe care noi nu le cunoaștem. Pentru că nimeni nu ni le-a povestit.

Citeam undeva că orașele sunt straturi suprapuse de timp. Acestea încorporează toate viețile, destinele, limbile, particularitățile, cutumele oamenilor și comunităților care l-au inhabitat într-o anumită perioadă. Orașul nu e formațiune sterilă, apărută de nicăieri și care se îndreaptă în același nicăieri. Fiecare strat se construiește pe stratul precedent, îl îmbogățește și îi adaugă valoare, nu îl desființează și rade din analele istoriei, și dacă ajungem să descifrăm aceste straturi, să le citim, să descoperim relația dintre ele, ajungem să înțelegem orașul și să-i simțim identitatea. 

Care e identitatea Chișinăului? Din ce e alcătuită ea? Ce ascund straturile acestui oraș și câți dintre noi suntem conștienți de istoria lui? Cine sunt oamenii care au locuit aici la originile lui? Iar acum un secol? Cine sunt cei care s-au plimbat pe bulevardul central, ce obiceiuri aveau, unde se opreau pentru o cafea sau o apă sifonată, despre ce vorbeau, cum trăiau și cum mureau? Cine sunt, de fapt, chișinăuienii? 

Dacă am ști răspunsurile la aceste întrebări, dacă, cel puțin, le-am căuta, am înțelege orașul în care trăim, viața și ritmul lui, dincolo de ceea ce ne imaginăm noi despre el, dincolo de ceea ce vor să ne impună să credem „dezvoltatorii” și unii funcționari ai Primăriei. Or, ceea ce se întâmplă acum în Chișinău este un masacru. E ca și cum ai rade toate straturile orașului și ai construi pe osemintele identității lui un ghetou imens din beton, cu palmieri din plastic în centru. E ca și cum ai spune că viețile sutelor de mii de oameni, care au țesut pânza identitară a acestei capitale, nu au avut nicio valoare. 

Noi am călătorit atât de mult în ultimul deceniu! Am vizitat orașe mari și mici, am adunat impresii, încântându-ne de frumusețea cartierelor vechi și uimindu-ne de inovațiile care se pot atât de organic integra lângă o relicvă medievală, noi știm ce se are în vedere atunci când auzim „e o pariziană tipică”, sau „bucureștean adevărat”, noi putem „povesti” Berlinul și „suspina” într-un fel cu totul aparte când ne amintim de Amsterdam, și tot noi ne pierdem atunci când trebuie să relatăm povestea orașului nostru.

Pentru că, în fond, care e povestea Chișinăului? Care e primul lucru pe care vrem să-l povestim despre Chișinău atunci când ajungem la un training într-o țară străină? Ce vor povesti despre el cei care au fost aici într-o vizită scurtă în timpul unui weekend de septembrie sau aprilie? Ce vor lua cu ei, cei care au locuit aici câțiva ani sau o viață? 

Ceea ce mă uimește de fiecare dată când vizitez o capitală europeană este memoria vie a celor care au fost și a ceea ce a fost. Aceste orașe își cultivă cu multă atenție și grijă amintirile, creând spații și contexte în care locuitorii și vizitatorii să se scufunde, pentru a trăi acel oraș, nu doar a-l vedea. Poate fi Chișinăul un astfel de loc? Ar putea. Cu condiția să nu radem cu buldozerele, reale și imaginare, ceea ce a fost până la noi, în numele „dezvoltării”. 

Bunia, Beniamin, Rebeka, Ithak, Felicia, Ion, Ecaterina, Natalia, Alexei, Pavel, Eleonora, Tatiana, Elizaveta, Vasile, Nicolae și mulți, mulți alții... Ridicați, exilați uciși. E și asta o față a Chișinăului pe care trebuie s-o privim cu ochii deschiși, să vorbim până nu mai putem despre ea, să-i facem loc în viața orașului nostru și să ne împăcăm cu umbrele identității noastre. Doar așa vom putea construi identitatea Chișinăului. Doar așa va apărea povestea lui care se va cere spusă. 

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Bunătate, căldură, iubire, tineri: Cu ce li se asociază orașul Chișinău locuitorilor capitalei (VOX)

Bunătate, căldură, iubire, tineri: Cu ce li se asociază orașul Chișinău locuitorilor capitalei (VOX)

Orașul Chișinău, în cifre: 12 teatre și tot atâtea muzee. Iar în cele 43 de istituții medicale activează peste 2.000 de medici (INFOGRAFIC)

Orașul Chișinău, în cifre: 12 teatre și tot atâtea muzee. Iar în cele 43 de istituții medicale activează peste 2.000 de medici (INFOGRAFIC)

Un eveniment din istoria Chișinăului, subiectul unei cărți recomandate de editorul revistei „The Economist”

Un eveniment din istoria Chișinăului, subiectul unei cărți recomandate de editorul revistei „The Economist”

Curiozități din istoria Chișinăului. Unele clădiri de pe bulevardul Ștefan cel Mare ascund povești necunoscute

Curiozități din istoria Chișinăului. Unele clădiri de pe bulevardul Ștefan cel Mare ascund povești necunoscute

Călătoriile cu trenul ar putea fi subvenționate pentru mii de tineri din Iași, Chișinău și Odesa

Călătoriile cu trenul ar putea fi subvenționate pentru mii de tineri din Iași, Chișinău și Odesa

Belarusul pune embargou pe produsele occidentale şi anunță sancţiuni împotriva companiilor aeriene din UE

Belarusul pune embargou pe produsele occidentale şi anunță sancţiuni împotriva companiilor aeriene din UE

Advertoriale
Invitro Diagnostics – de la laborator medical la Rețea de sănătate!

Invitro Diagnostics – de la laborator medical la Rețea de sănătate!

Intesa Sanpaolo, decernată cu titlul „BANCA ANULUI în ITALIA” de revista The Banker

Intesa Sanpaolo, decernată cu titlul „BANCA ANULUI în ITALIA” de revista The Banker

Dobânzi mai mici pentru bucurii mai mari! Credit de consum negarantat cu rata dobânzii de doar 9,99% la Victoriabank

Dobânzi mai mici pentru bucurii mai mari! Credit de consum negarantat cu rata dobânzii de doar 9,99% la Victoriabank

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: Care-i treaba cu șefii, ce mașini conduc și de ce au camere video în birou (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: Care-i treaba cu șefii, ce mașini conduc și de ce au camere video în birou (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Soluții noi pentru probleme vechi sau ce ne facem cu rănile căpătate la terenul de joacă (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Gadgeturile noastre de toate zilele (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Viața de după căsătorie sau „iubirea asta nu ți-i trali-vali” (VIDEO)
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Pretinde Andrei Năstase la cârma PG? Răspunsul politicianului
  • 2
    După suspendarea alegerilor de la Bălți, Tauber propune să fie declarat caracterul captiv al statului
  • 3
    Protest în fața Parlamentului: Angajați din sistemul bugetar, nemulțumiți de anularea premiului anual. UPDATE: Deputații ies la discuții
  • 4
    Parlamentul se întrunește luni în ședință. Subiectele de pe ordinea de zi
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.