EDITORIAL | Chișinău, un oraș în căutarea memoriei pierdute

EDITORIAL | Chișinău, un oraș în căutarea memoriei pierdute
Sasha Pleshco/Unsplash

Drumul meu zilnic trece pe lângă două case care nu se deosebesc cu nimic în peisajul nostru urban. Sunt destul de vechi, renovate după moda „euroreparației”. Însă, dacă zăbovești un pic și îți îndrepți privirea în jos, ochii ți se opresc în niște pătrățele de metal galben, ca jumătățile de lingouri de aur, inserate în asfaltul trotuarului. Pe aceste plăci de metal sunt încrustate numele persoanelor care au locuit cândva în acele case. Apoi, în 1941, au fost ridicate și împușcate. Bunia, Beniamin, Rebeka, Ithak, Felicia...

Felul acesta discret de a comemora victimele Holocaustului este absolut emoționant. Dar mie, ca locuitoare a Chișinăului, nu-mi ajung doar aceste omagii rezervate. Eu vreau mai mult.

Chișinăul, ca orice oraș, ascunde istorii. Istorii tragice. Istorii rușinoase. Istorii pline de nedreptate. Dar și istorii din ani de glorie. Istorii de succes. Și, ca un fir roșu, prin ele trec poveștile oamenilor care s-au născut, au crescut, au învățat, au iubit și și-au construit viața aici. 

Povești pe care noi nu le cunoaștem. Pentru că nimeni nu ni le-a povestit.

Citeam undeva că orașele sunt straturi suprapuse de timp. Acestea încorporează toate viețile, destinele, limbile, particularitățile, cutumele oamenilor și comunităților care l-au inhabitat într-o anumită perioadă. Orașul nu e formațiune sterilă, apărută de nicăieri și care se îndreaptă în același nicăieri. Fiecare strat se construiește pe stratul precedent, îl îmbogățește și îi adaugă valoare, nu îl desființează și rade din analele istoriei, și dacă ajungem să descifrăm aceste straturi, să le citim, să descoperim relația dintre ele, ajungem să înțelegem orașul și să-i simțim identitatea. 

Care e identitatea Chișinăului? Din ce e alcătuită ea? Ce ascund straturile acestui oraș și câți dintre noi suntem conștienți de istoria lui? Cine sunt oamenii care au locuit aici la originile lui? Iar acum un secol? Cine sunt cei care s-au plimbat pe bulevardul central, ce obiceiuri aveau, unde se opreau pentru o cafea sau o apă sifonată, despre ce vorbeau, cum trăiau și cum mureau? Cine sunt, de fapt, chișinăuienii? 

Dacă am ști răspunsurile la aceste întrebări, dacă, cel puțin, le-am căuta, am înțelege orașul în care trăim, viața și ritmul lui, dincolo de ceea ce ne imaginăm noi despre el, dincolo de ceea ce vor să ne impună să credem „dezvoltatorii” și unii funcționari ai Primăriei. Or, ceea ce se întâmplă acum în Chișinău este un masacru. E ca și cum ai rade toate straturile orașului și ai construi pe osemintele identității lui un ghetou imens din beton, cu palmieri din plastic în centru. E ca și cum ai spune că viețile sutelor de mii de oameni, care au țesut pânza identitară a acestei capitale, nu au avut nicio valoare. 

Noi am călătorit atât de mult în ultimul deceniu! Am vizitat orașe mari și mici, am adunat impresii, încântându-ne de frumusețea cartierelor vechi și uimindu-ne de inovațiile care se pot atât de organic integra lângă o relicvă medievală, noi știm ce se are în vedere atunci când auzim „e o pariziană tipică”, sau „bucureștean adevărat”, noi putem „povesti” Berlinul și „suspina” într-un fel cu totul aparte când ne amintim de Amsterdam, și tot noi ne pierdem atunci când trebuie să relatăm povestea orașului nostru.

Pentru că, în fond, care e povestea Chișinăului? Care e primul lucru pe care vrem să-l povestim despre Chișinău atunci când ajungem la un training într-o țară străină? Ce vor povesti despre el cei care au fost aici într-o vizită scurtă în timpul unui weekend de septembrie sau aprilie? Ce vor lua cu ei, cei care au locuit aici câțiva ani sau o viață? 

Ceea ce mă uimește de fiecare dată când vizitez o capitală europeană este memoria vie a celor care au fost și a ceea ce a fost. Aceste orașe își cultivă cu multă atenție și grijă amintirile, creând spații și contexte în care locuitorii și vizitatorii să se scufunde, pentru a trăi acel oraș, nu doar a-l vedea. Poate fi Chișinăul un astfel de loc? Ar putea. Cu condiția să nu radem cu buldozerele, reale și imaginare, ceea ce a fost până la noi, în numele „dezvoltării”. 

Bunia, Beniamin, Rebeka, Ithak, Felicia, Ion, Ecaterina, Natalia, Alexei, Pavel, Eleonora, Tatiana, Elizaveta, Vasile, Nicolae și mulți, mulți alții... Ridicați, exilați uciși. E și asta o față a Chișinăului pe care trebuie s-o privim cu ochii deschiși, să vorbim până nu mai putem despre ea, să-i facem loc în viața orașului nostru și să ne împăcăm cu umbrele identității noastre. Doar așa vom putea construi identitatea Chișinăului. Doar așa va apărea povestea lui care se va cere spusă. 

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Bunătate, căldură, iubire, tineri: Cu ce li se asociază orașul Chișinău locuitorilor capitalei (VOX)

Bunătate, căldură, iubire, tineri: Cu ce li se asociază orașul Chișinău locuitorilor capitalei (VOX)

Orașul Chișinău, în cifre: 12 teatre și tot atâtea muzee. Iar în cele 43 de istituții medicale activează peste 2.000 de medici (INFOGRAFIC)

Orașul Chișinău, în cifre: 12 teatre și tot atâtea muzee. Iar în cele 43 de istituții medicale activează peste 2.000 de medici (INFOGRAFIC)

Un eveniment din istoria Chișinăului, subiectul unei cărți recomandate de editorul revistei „The Economist”

Un eveniment din istoria Chișinăului, subiectul unei cărți recomandate de editorul revistei „The Economist”

Curiozități din istoria Chișinăului. Unele clădiri de pe bulevardul Ștefan cel Mare ascund povești necunoscute

Curiozități din istoria Chișinăului. Unele clădiri de pe bulevardul Ștefan cel Mare ascund povești necunoscute

SUA îngheaţă active de peste un miliard de dolari ale oligarhului rus Suleiman Kerimov

SUA îngheaţă active de peste un miliard de dolari ale oligarhului rus Suleiman Kerimov

Primăria din Ialoveni anunță că în lunile iulie-august călătoriile cu troleibuzul pe teritoriul orașului vor costa 2 lei

Primăria din Ialoveni anunță că în lunile iulie-august călătoriile cu troleibuzul pe teritoriul orașului vor costa 2 lei

Advertoriale
Victoriabank investește în inovații și își întărește statutul de bancă digitală. Rețeaua de bancomate, modernizată cu 100 de ATM-uri de ultimă generație

Victoriabank investește în inovații și își întărește statutul de bancă digitală. Rețeaua de bancomate, modernizată cu 100 de ATM-uri de ultimă generație

Ești în căutarea unei locuințe? Află cum poți cumpăra apartamentul perfect lângă parc, în câțiva pași simpli

Ești în căutarea unei locuințe? Află cum poți cumpăra apartamentul perfect lângă parc, în câțiva pași simpli

Apus, muzică live și atmosferă colorată: maib și agenții imobiliari au celebrat parteneriatele de succes

Apus, muzică live și atmosferă colorată: maib și agenții imobiliari au celebrat parteneriatele de succes

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Moldova, I am back! | Diana Adamciuc: „Diferența dintre Cluj și Chișinău este că, cel puțin în această țară, eu am sentimentul de «acasă»”
    Moldova, I am back! | Diana Adamciuc: „Diferența dintre Cluj și Chișinău este că, cel puțin în această țară, eu am sentimentul de «acasă»”
  • Copiii știu mai bine: Costum de baie „tigrovîi” și bani destui. De ce avem nevoie pentru o vacanță perfectă (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: „Scump, dom'le, scump!” (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Leo Zbancă: Mie îmi place cel mai mult acasă pentru că avem ce construi, avem la ce visa, avem unde ne porni și avem tare mult lucru (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Gheorghe și Tatiana Cîvîrjic au revenit după 20 de ani acasă și au pus bazele unei afaceri cu aur lichid (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Școala din Moldova, între paragină și elită. Exemplul a două școli din r. Orhei, unde unii elevi beneficiază de condiții de top, iar alții nu au nici măcar WC în bloc (VIDEO)
  • 2
    Armata rusă s-a retras de pe Insula Șerpilor. Ministerul Apărării de la Moscova: Gest de bunăvoință
  • 3
    Dumitru Robu crede că sunt șanse ca Ilan Șor să fie extrădat. Ce se întâmplă cu dosarele în care figurează Plahotniuc, Platon și Andronache
  • 4
    Putin îi răspunde lui Johnson la afirmația despre gen și declanșarea războiului în Ucraina: Margaret Thatcher a trimis trupe în Insulele Falkland
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.