Arhiepiscopul de Ungheni și Nisporeni i se adresează cu „profundă tristețe” Maiei Sandu: „Din câte cunosc personal, ați avut rude și mătușă în mănăstire”
Arhiepiscopul de Ungheni și Nisporeni a publicat o scrisoare deschisă adresată Maiei Sandu, în care o roagă „părintește” să nu promulge Convenția de la Istanbul, votată deja în două lecturi în Parlament. Arhiepiscopul spune că acest document ar nega diferențele naturale dintre bărbat și femeie, prin noțiunea de „sex social”, expresie care ar fi folosită în acest proiect.
・
„Dna Președinte!
În calitate de Arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe din Moldova ce sunt chemat prin jurământ „drept îndreptând cuvântul Adevărului” să spun lucrurilor pe nume, Vă rog: să NU promulgați în această variantă Convenția de la Istanbul în calitate de garant al Constituției RM.
De ce?
Termenul de „gen” folosit de Convenția de la Istanbul se referă la „sexul social” – un construct social care variază și care este, în principiu, independent de realitatea bilogică a persoanei (bărbat/femeie). Această definiție nu se regăsește în niciuna din celelalte convenții internaționale. Are, deci, o încărcătură ideologică puternică și se clădește pe concepția că omul se naște ca o ființă neutră, care poate să își determine sau să își schimbe „genul” în cursul vieții sub influența diverșilor factori, precum societatea, educația și autodeterminarea.
Acceptarea acestei definții din Convenția de la Istanbul presupune, așadar, negarea existenței diferentelor naturale dintre cele două sexe biologice – bărbat și femeie. Convenția de la Istanbul este primul instrument cu caracter juridic obligatoriu (tratat) în care genul este definit ca o construcție socială, iar statele membre sunt obligate să asigure egalitatea de gen ca o precondiție pentru eliminarea violenței împotriva femeilor.
Ideologia de gen este promovată în multe articole ale Convenției de la Istanbul, spre exemplu articolul art. 3 (c.) (f), dar cel mai evident este prevederea din art. 4 (3), care în afară de gen, prevede și identitatea de gen ca criteriu de discriminare.
Conform informației cuprinse pe pagina web oficială a Consiliului Europei, Convenția de la Istanbul nu a fost ratificată de următoarele state: Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Latvia, Lituania, Federația Rusă, Republica Slovacă, Ucraina, Marea Britanie. De ce oare?
Personal, așa cum și mulți membri ai societății civile, dar chiar și din demnitarii de stat, nu pot fi indiferent față de ratificarea în cauză. Deoarece văd și înțeleg paguba sufletească, morală și duhovnicească ce va fi cauzată, cu răsfrângere nefastă, atât asupra bisericii, cât și asupra societății civile.
Din câte cunosc personal, ați avut rude și mătușă în mănăstire. S-a vorbit în familia Dvs despre Dumnezeu și sfintele Lui porunci. Sunteți azi pusă în fața unei mari alegeri și Vă rog părintește să fiți de partea poporului drept slăvitor dar și de partea Constituției RM.
Reieșind din cele menționate, cerem:
Să nu promulgați Convenția de la Istanbul sau
să asigurați ratificarea Convenției de la Istanbul cu rezervă față de „identitatea, ideologia de gen” ce o promovează.
Cu profundă tristețe,
PETRU,
ARHIEPISCOP DE UNGHENI ȘI NISPORENI”
Pe 1 octombrie, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), în prima lectură. Mai târziu, documentul a fost votat și în lectura a doua. Prin ratificarea Convenției, autoritățile se angajează ca violența împotriva femeilor să fie pedepsită conform legii.
Proiectul de ratificare a Convenției de la Istanbul a fost aprobat, în prima lectură, cu 54 de voturi ale deputaților din Fracțiunea parlamentară PAS.
Deputații Fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor s-au arătat nemulțumiți de introducerea proiectului pe ordinea de zi și au părăsit sala de ședințe, în timpul examinării documentului.
Documentul a fost adoptat la 11 mai 2011. Până în prezent, acesta a fost ratificat de 34 de state-membre ale Consiliului Europei, fiind semnat de alte 12 state, inclusiv de Republica Moldova. De asemenea, Convenţia a fost semnată de Uniunea Europeană.
Tratatul include 81 de articole cu prevederi prin care statele părți asigură prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie, protejării victimelor, urmăririi penale a infractorilor și adoptării politicilor integrate.