Spitale suprasaturate și pacienți trimiși în Ungaria

Presa din România descrie, în aceste zile, o imagine dezolantă a sistemului medical din țară. Spitalele sunt pline de pacienți, iar morgile - de cadavre. S-a ajuns în situația în care unii pacienți să fie transferați în instituțiile medicale din Ungaria. 

Până în prezent, 25 de persoane au fost transferate și se află deja în secțiile ATI din centrele universitare Debrecen și Szeged. 

Între timp, în spitalele din România 19.728 de pacienţi luptă pentru viață. Doctorii spun că, cei care ajung la terapie intensivă, au plămânii afectaţi în proporție de peste 50%, de cele mai multe ori, pentru că se adresează prea târziu după ajutor.

Mulți dintre cei internați zilele acestea regretă că nu s-au vaccinat, alţii însă au auzit în spaţiul public atât de multe păreri pro şi contra vaccinare, inclusiv de la medici, încât nu mai ştiu pe cine să creadă. 

Cea mai mare rată a mortalității în Europa

Potrivit statisticii din ultimele șapte zile, România este prima țară din Europa după numărul de decese la un milion de locuitori. Datele oficiale arată că și-au pierdut viața cu 20% mai multe persoane decât în perioada anterioară. De menționat că Republica Moldova ocupă locul șase după rata mortalității pe continentul european. 

În lume, România se clasează pe a treia poziție după numărul de decese la un milion de locuitori, iar Republica Moldova pe al 16-lea loc. 

Politicienii, încrezuți că au învins pandemia

Comportamentul politicienilor români de-a lungul pandemiei nu a fost un exemplu strălucit de gestionare a situației, deși în primele două luni ale anului 2020, România a fost lăudată pentru instituirea unui lockdown care a durat două luni. Cu toate costurile economice și politice, asumarea unei asemenea decizii a salvat viețile a sute de persoane și a ferit de infectare alte câteva zeci de mii. Dar, la fel ca în India, a venit vara, iar odată cu ea și relaxările, pandemia fiind mutată din nou pe locul doi.

Un aspect important care ar putea explica viteza extrem de lentă a campaniei de vaccinare este legat de autoritatea care și-a asumat responsabilitatea gestionării acesteia. În noiembrie 2020, prim-ministrul României, Florin Cîțu, a creat Comitetul național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), care a fost plasat în subordinea Secretariatului General al Guvernului și coordonarea prim-ministrului. Tot premierul, a decis să ofere funcția de coordonator al campaniei de vaccinare unui medic militar, probabil având în vedere gradul înalt de încredere pe care îl au românii în instituția Armatei Române.

Totodată, Ministerul Sănătății a fost exclus și din postura de a lua deciziile de prevenție și relaxare. Printr-o decizie din aprilie 2021, a fost înființat Comitetul interministerial pentru revenirea României la normalitate de la 1 iunie 2021, în contextul pandemiei de COVID-19.

Deși campania de vaccinare începuse în forță, cifrele celor imunizați fiind la cote înalte câteva luni la rând, deja la sfârșitul primăverii, presa vorbea despre încetinirea acesteia. Cu 4,2 milioane de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, la 27 mai 2021, Guvernul de la București își propunea să lanseze o campanie bazată pe emoție. Asta după ce din 15 mai, masca nu mai era obligatorie în spațiile publice deschise, iar din 1 iunie, nunțile, botezurile și mesele festive puteau fi organizate cu un număr limitat de participanți.

„Nu vorbim despre componența clară, despre elemente chimice sau lista ingredientelor vaccinului, ci e mai mult despre ce înseamnă vaccinul pentru noi”, explica prim-ministrul Florin Cîțu. La 28 iulie, adică două luni mai târziu, Raed Arafat, secretarul de stat în Ministerul de Interne, declara că viteza campaniei de vaccinare este în continuare una lentă, dând vina pe știrile false, transmise de „influencerii care vorbesc toată ziua, seara și dimineața, împotriva vaccinului”.

În teren, însă, lucrurile stăteau mult mai prost. În primul rând, angajații centrelor de vaccinare nu erau plătiți de mai multe luni, iar ministra Sănătății, Ioana Mihăilă, îl acuza pe premierul Florin Cîțu de faptul că era la curent că bugetul se afla „la fundul sacului” și că nu ar fi luat nicio măsură. Totodată, specialiștii criticau și relaxarea prematură a restricțiilor decisă de către guvern, care ar fi scăzut valoarea vaccinului în ochii oamenilor

Despre greșeala de a ridica prematur restricțiile au vorbit mai mulți experți, printre care și profesorul Răzvan Chercheș, care declara franc „ritmul vaccinării va scădea din cauza relaxărilor”, ceea ce s-a întâmplat de altfel, România eșuând în a atinge scopurile preconizate pentru luna iunie.

Criza politică și moțiunea de cenzură

Pandemia din România este însoțită și de o criză politică intensă. Aceasta a început imediat după alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, când președintele de atunci al PNL, Ludovic Orban, a negociat cedarea mai multor ministere strategice către USR+ pentru a fi ales în funcția de președinte al Camerei Deputaților. Această decizie i-a nemulțumit mult pe membrii marcanți și influenți ai PNL, care s-au aliat în jurul premierului Florin Cîțu și împreună cu UDMR au blocat toate tentativele de reformare asumate de coaliție și întreprinse în special de USR+ (anularea modificărilor la legile justiției din epoca Dragnea, alegeri locale în două tururi, concursurile pentru procurori etc).

Prima etapă a crizei a început în martie - aprilie, când ministrul Sănătății din partea USR+ a publicat mai multe informații despre campania de vaccinare (în care erau favorizați oamenii apropiați puterii, așa-zișii esențiali și nu bătrânii). La 14 aprilie 2021, Voiculescu a fost destituit din funcția de ministru al Sănătății printr-o decizie unilaterală a premierului Florin Cîțu, susținut de președintele Iohannis.

Pe parcursul verii, între cei doi lideri ai PNL, premierul Cîțu și președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a început o campanie electorală internă agresivă, cu acuzații grave. Totodată, gestionarea pandemiei și campania de vaccinare au trecut pe plan secund, relaxările fiind mai mult decât nejustificate.

La începutul lunii septembrie, premierul Cîțu, într-un efort de a câștiga voturile decisive pentru a fi ales în calitate de președinte al PNL, l-a destituit fără consultări cu USR+ pe ministrul justiției, Stelian Ion, care începuse să finalizeze procedurile de concurs privind numirea în funcție a conducerilor parchetelor din țară, ceea ce l-a nemulțumit inclusiv pe Iohannis. Astfel, la 1 septembrie, cu sprijin prezidențial, Cîțu a deschis o nouă criză politică, ce s-a rezultat prin plecarea de la guvernare a USR+ și intrarea în opoziție a acestui partid.

La 5 octombrie, guvernul condus de Florin Cîțu, a fost demis prin moțiune de cenzură cu votul a 281 de parlamentari, ceea ce reprezintă un record în istoria parlamentarismului românesc.

De notat și prezența unor lideri politici români care manifestează împotriva vaccinării. Printre aceștia, senatoarea Diana Șoșoacă, care recent a refuzat să poarte masca în timpul unor dezbateri. Totodată, AUR în frunte cu George Simion a chemat în mod repetat românii la proteste organizate în toată țara pentru a manifesta față de măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19. 

Ezitările bisericii

Încă înainte de începerea campaniei de vaccinare, Patriarhia Română s-a declarat favorabilă imunizării, menționând, însă, în decembrie 2020, că vaccinul trebuie să fie un drept, și nu o obligație, adică exact ce au comunicat și reprezentanții guvernului – că vaccinul nu este obligatoriu.

În luna aprilie a lui 2021, premierul român Florin Cîțu declară că este nevoie de implicarea bisericii, mai ales la sate, și de cea a autorităților locale în campania de vaccinare, pentru a convinge cât mai mulți români de beneficiile imunizării împotriva COVID-19.  

Câteva luni mai târziu, în luna iulie, vicepremierul Dan Barna declara că este nevoie de un parteneriat cu Biserica Ortodoxă, în privința vaccinării, după exemplul Greciei, însă nu au fost făcute mari progrese în acest dialog. 

Tot în luna iulie, presa română sugera că Patriarhul Daniel nu s-a vaccinat împotriva COVID-19. În luna iulie, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, a dat explicații pe această temă declarând că șeful Bisericii Ortodoxe Române este o persoană cu un profil medical personal, „care s-a sfătuit în mod sigur cu medicul său şi care a reflectat la caracterul voluntar al actului de vaccinare, precum şi la faptul că acesta este un drept, nu o obligaţie”.

Soluții în al XII-lea ceas

Într-un mesaj adresat românilor, făcut public pe 20 octombrie, președintele Klaus Iohannis a făcut apel la oameni, încercând să-i convingă că vaccinarea este unica soluție pentru a depăși situația complicată în care se află țara. Totodată, acesta a anunțat noi restricții pentru a limita valul de îmbolnăviri. 

„Dacă vrem stoparea pandemiei, singura soluție este vaccinarea! Vedem în vestul Europei, unde lumea s-a vaccinat în masă, că pandemia nu mai are impact. În România s-a declanșat o adevărată catastrofă și, din păcate, până nu se conving oamenii să se vaccineze, este nevoie de măsuri. Astfel, de luni va fi vacanță școlară pentru elevii din ciclul primar, gimnaziu și liceu, pentru două săptămâni. Tot de luni, vom avea restricții, masca redevine obligatorie peste tot, în interior și în exterior. Va fi restricționată circulația noaptea, cu excepția celor vaccinați și a celor care merg la serviciu sau au urgențe. În timpul zilei, la majoritatea activităților, accesul va fi permis numai cu certificatul verde”, a declarat Klaus Iohannis. 

Între timp, unii medici cer măsuri stricte și instituirea unui lockdown. „Trebuie întreruptă calea de transmitere a virusului. Vaccinarea e importantă, dar nu poate avea efecte atât de rapide pe cât această întrerupere a circulației virusului și a focarelor de posibilă contaminare. Dacă se realizează prin niște măsuri eficiente, în două-trei săptămâni vom avea primele rezultate”, a declarat medicul Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara pentru Radio Timișoara.

Medicul a insistat asupra faptului că cea mai mare problemă în momentul de față o reprezintă numărul mare de pacienți cu forme grave.

Previziuni sumbre

Unii specialiști români cred că lucrurile vor degenera și mai mult, vârful pandemiei urmând a fi atins în următoarele două săptămâni, în condiţiile în care politicienii nu vor impune măsuri dure.

„Vom continua la acest nivel stratosferic încă cel puţin două săptămâni. Un milion de români se vor îmbolnăvi în următoarele două săptămâni dintre care vom depista doar 200.000. 10.000 de români vor fi ucişi de COVID-19 în următoarele două săptămâni, dintre care vom depista doar 5.000. Nu vă arăt aceste cifre ca să vă îngrozesc, ci ca să vă trezesc”, a estimat medicul epidemiolog Octavian Jurma într-o postare pe rețelele sociale. 

În prezent, în România sunt de 20 de ori mai multe cazuri decât în vârful valului întâi, adică în acela în care românii au stat în lockdown timp de 30 de zile.

„Acum am ajuns mai rău ca Lombardia pentru că am refuzat carantină de 30 de zile şi prin asta am refuzat să mai avem vreodată doar 500 de cazuri pe zi în vârful unui val. Acum, le arătăm noi italienilor cum arătă un val pandemic în care politicienii au luat locul medicilor”, a mai declarat medicul epidemiolog. 

Peste 1,5 milioane de români s-au infectat cu virusul COVID-19, de la începutul pandemiei. Mai mult de 43 de mii au pierdut lupta cu boala.