Raportul  arată că UE și Guvernul Moldovei au continuat să colaboreze la reformele din cadrul Acordului de Asociere UE-Moldova/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC), în baza unor condiționalități stricte.

În ciuda progreselor înregistrate în mai multe domenii, a doua jumătate a anului 2020 a înregistrat îngrijorări în ceea ce privește:

- stagnarea implementării standardele statului de drept și a sectorului justiției;

- lipsa de progrese și evoluțiile negative în lupta împotriva corupției și a spălării de bani;

- lipsa progresului în investigarea fraudei bancare din 2014;

- numirea a patru membri neprofesionali în Consiliul Superior al Magistraturii, contrar standardelor europene și recomandărilor Comisiei de la Veneția.

Reformele din sectorul justiției în general au stagnat, asta deși s-au înregistrat unele progrese în pregătirea unei noi Strategii privind Justiția pentru 2021-2024, și adoptarea recentă a amendamentelor constituționale de consolidare a independenței sistemului judiciar. Raportul scoate în evidență faptul că au fost promovați mai mulți judecători cu integritate profesională îndoielnică, inclusiv judecătorul care a invalidat alegerile de la Chișinău din 2018.

O altă concluzie a raportului este că, la șase ani de la începerea investigației asupra fraudei bancare din 2014, niciunul dintre principalii vinovați nu se află în spatele gratiilor, iar activele pierdute nu au fost recuperate. În 2020 și 2021, procesele au fost amânate în mod repetat, acuzațiile au fost retrase împotriva acționarilor din băncile afectate, iar autorii condamnați au fost eliberați din închisoare mai devreme. S-au înregistrat progrese reduse în investigarea fraudelor bancare sau în recuperarea activelor. Mai mult, fosta majoritate parlamentară, condusă de PSRM, a încercat în mai multe rânduri să submineze independența Băncii Naționale a Moldovei, ceea ce a ridicat îngrijorări semnificative în rândul comunității internaționale, inclusiv FMI, Banca Mondială și UE. Fostul guvern a încercat în repetate rânduri să adopte în Parlament abrogarea „Legea unui miliard de dolari”, care a riscat decapitalizarea băncii centrale, subminând astfel stabilitatea economică a țării. Deși președintele Sandu a refuzat să promulge legea, rămân unele preocupări suplimentare, în special cu privire la achitarea lui Vaeceslav Platon care fusese condamnat la închisoare pentru implicarea sa în frauda bancară și a fugit din Moldova în iulie 2021, se arată în raport.

Pandemia COVID-19 a declanșat măsuri extraordinare, inclusiv starea de urgență. Aceasta a dus la o scădere cu 7% a PIB-ului în 2020, la o scădere a consumului privat și la o înrăutățire a situației fiscale. În perioada de raportare, Moldova a fost un beneficiar major al asistenței macrofinanciare din partea UE. 30 de milioane EUR au fost plătite în iulie 2020, urmate de 50 de milioane EUR în noiembrie 2020 pentru a acoperi nevoile urgente de finanțare rezultate din criza COVID-19. În urma unor progrese semnificative în ceea ce privește condițiile de reforme convenite, Comisia a alocat suplimentar 50 de milioane EUR pe 7 octombrie 2021.

UE a rămas principalul partener comercial al Moldovei, reprezentând 53% din comerțul său total. Un nou Cod Vamal a fost adoptat la 24 August 2021, deschizând calea pentru viitoarea cooperare vamală și facilitarea comerțului. La 16 iulie 2021, Comisia a inclus Moldova pe lista țărilor terțe autorizate să exporte produse lactate către UE, supuse unui tratament specific de reducere a riscurilor.

În același timp, modificările la Legea comerțului intern adoptate și promulgate în cadrul conducerii anterioare contravin angajamentelor Republicii Moldova în cadrul ZLSAC, precum și prevederilor Organizației Mondiale a Comerțului privind tratamentul național al mărfurilor și trebuie rectificate.

Cel de-al patrulea raport din cadrul Mecanismului de suspendare a vizelor, adoptat la 4 august 2021, a confirmat că Moldova continuă să îndeplinească criteriile de referință privind liberalizarea vizelor. Cu toate acestea, a identificat, de asemenea, că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a aborda problema cererilor de azil nefondate, alinierea politicii de viză a Moldovei cu listele țărilor terțe solicitante de vize pentru UE, precum și lichidarea deficiențelor în domeniile, cum ar fi: fraudele financiare, spălarea banilor, prevenirea și lupta împotriva corupției și a crimei organizate.

Totodată, UE evidențiază necesitatea de a continua aplicarea agendei de reformă în Moldova

Raportul elaborat de Serviciul European de Acțiune Externă și Comisia Europeană, prezintă stadiul actual al implementării reformelor în cadrul Acordului de Asociere UE-Moldova de la ultimul raport, prezentat la 12 septembrie 2019, până în prezent,și demonstrează că UE și Guvernul Moldovei au continuat să colaboreze la reformele din cadrul Acordului de Asociere UE-Moldova/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC), în baza unor condiționalități stricte.