Într-o zi toridă de august, în vara anului 2019, a primit o scrisoare, în care i s-a comunicat că urmează să fie recrutat în Armata Națională. Două luni mai târziu, a pășit pentru prima oară pragul Brigăzii nr. 2 Infanterie Motorizată din Chișinău. Este vorba despre un tânăr de 22 de ani din capitală, care în urmă cu doi ani a făcut serviciul militar și care, sub protecția anonimatului, ne-a relatat mai multe istorii la auzul cărora ți se face pielea de găină. De la viermi găsiți în varza destinată pentru prepararea bucatelor, până la doar două zile pe săptămână dedicate igienii personale, sunt doar unele din ororile prin care a trecut soldatul și camarazii săi. 

Mai bine o palmă, decât o „oră de morală”

Potrivit eroului nostru, într-o cameră de cazarmă trăiau cel puțin 20 de soldați. Paturile erau cu două niveluri, distanța între acestea fiind de circa jumătate de metru. La ora 6:00 era deșteptarea, iar în 15 minute trebuiau să se prezinte pe platou. Astfel începeau diminețile ordinare în Brigadă. Ofițerii verificau prezența și controlau ca soldații să fie bărbieriți, iar bocanii - lustruiți. Comandanții erau severi, neîndeplinirea ordinelor și încălcarea regulamentelor interne se soldau cu sancțiuni grave. Soldații care erau depistați în stare de ebrietate, cei care fumau în locuri interzise sau utilizau telefoanele mobile fără acordul superiorilor, pe lângă faptul că erau mustrați, mai erau și loviți peste față de către superiori. 

„Erau momente când ofițerul ridica mâna și ne dădea câte o palmă peste față. Aceasta se întâmpla în cazuri excepționale. Uneori era mult mai ușor să-ți dea o palmă și să te lase în pace, decât să stai o oră de vreme și să-ți țină morală. Dar, dacă erai băiat de treabă, ofițerii te ajutau. Mie, la jumătate de an de serviciu, îmi permiteau să sun de pe telefonul lor, acasă, la părinți”, ne-a spus tânărul.

Ministerul Apărării: „Toate abaterile disciplinare sunt monitorizate și raportate”

Ministerul Apărării declară că în cadrul Armatei Naționale, toate abaterile disciplinare sunt monitorizate și raportate pe linia de comandă, precum și cercetate de către structurile competente, cu remiterea în mod obligatoriu a materialelor cercetărilor în procuraturile teritoriale.

„Măsurile de profilaxie şi de prevenire a relaţiilor neregulamentare în Armata Națională reprezintă un complex de măsuri aprobate şi argumentate în documentele și directivele de conducere cu scopul optimizării şi reglării relaţiilor interpersonale dintre militari. Profilaxia relaţiilor neregulamentare se află permanent în atenţia comandanţilor de toate nivelurile. Prevenirea relaţiilor neregulamentare dintre militari este imposibilă fără cunoaşterea cauzelor, care i-au adus la comiterea acţiunilor respective. De aceea, începând lucrul de profilaxie a relaţiilor neregulamentare dintre militari, ofiţerii şi sergenţii, care lucrează cu efectivul, analizează toate cauzele ce au generat fenomenele negative”, comunică responsabilii instituției.

Menționăm că AGORA a scris despre un caz în care un tânăr ar fi fost hărțuit, batjocorit și ar fi avut gânduri suicidare în Armata Națională, după ce conducerea batalionului în care își exercită serviciul militar ar fi aflat despre faptul că ar fi homosexual. Am solicitat mai multe detalii de la Ministerul Apărării, iar reprezentanții instituției au rugat să transmitem o cerere de informații.

 Varză cu viermi 

În una dintre zilele în care își desfășura serviciul militar, tânărul a fost trimis să descarce un microbuz cu varză, preconizată pentru gătitul bucatelor în cantina din brigadă, și involuntar a devenit martorul unei situații de-a dreptul dezgustătoare. 

„Produsele cu care se pregăteau bucatele nu erau mereu de calitate. Varza care a fost adusă atunci era cu viermi. Noi, soldații care am descărcat microbuzul, am văzut asta. Și bucătarii de la cantină au spus că varza era cu viermi. Chiar și așa, leguma a fost utilizată la pregătirea bucatelor. De atunci, când vedeam varză în bucate, nu mai mâncam”, ne-a spus tânărul. 

Duș doar marțea și joia 

La robinetele lavoarelor curgea doar apă rece. De apă caldă soldații beneficiau doar în zilele de marți și joi. Atunci li se permitea să facă și duș. Până a intra în camera de baie, aceștia treceau obligatoriu, de fiecare dată, o comisie medicală care verifica starea de sănătate a militarilor. Mai exact, specialiștii atrăgeau atenția ca tinerii să nu fie posesori de infecții, îi întrebau dacă au reacții alergice și semnalau dacă tinerii aveau vânătăi. Cel cu care am discutat ne-a spus că ofițerii și conducerea brigăzii nu tolerau cazuri de violență psihică și maltratare în armată, solicitându-le soldaților să semnaleze orice abuz din partea camarazilor. „Dacă superiorii aflau despre abuzuri, vinovații erau pedepsiți”, ne-a mai spus tânărul. 

Întrebat dacă conducerea Brigăzii le-a explicat vreodată de ce soldații aveau acces la baie doar de două ori pe săptămână, tânărul a spus: „Întrebări nu trebuie să dai multe acolo”. Cei circa 20 de soldați aveau la dispoziție în jur de zece minute pentru duș. În camera de baie erau circa 20 de jeturi de duș, spațiul între soldați fiind separat prin bare. 

„În celelalte zile, noi improvizam. Luam furtunuri de la tehnica din Parcul Auto, le introduceam în robinet și făceam baie. Ofițerii nu spuneau nimic, înțelegeau că suntem transpirați. Aici era problema că apa era rece, dar așa ne căleam. Mai tare îi mustrau pe cei care nu se spălau”, a declarat tânărul. 

70 de lei pentru pastă de dinți și lamă de ras

„Cine vrea să facă armata, să o facă. Să plătească decent, precum în statele europene. Nouă ni se dădeau 70 de lei lunar pentru procurarea produselor de igienă, pastă de dinți, periuță, lamă de ras. Venea contabilul și ne dădea bani. În prima zi cheltuiam tot”, a declarat eroul nostru. 

Tânărul este de părere că serviciul militar nu trebuie să fie obligatoriu în R. Moldova, motivându-și convingerea prin numeroasele cazuri de dezertare al căror martor a fost, dar și prin situațiile de nesupunere a soldaților la ordinele superiorilor. 

Dezertare și răzbunare

„A vrut să scape de armată. Un soldat din Bălți, condamnat la închisoare”, „Al patrulea dezertor militar din Bălți a fost reținut în tren la frontiera cu Ucraina”, „Un soldat riscă până la cinci ani de închisoare pentru dezertare”, „Ar fi fost bătuți cu picioarele și pumnii. Doi soldați, care își făceau serviciul militar în unitatea militară de la Bulboaca, au fugit”.  

Sunt doar câteva dintre titlurile care au apărut în presa de la Chișinău în ultimii zece ani și care relatează mai multe cazuri de dezertare din armată. 

Și protagonistul nostru spune că timp de un an, perioadă în care a slujit, a fost martorul mai multor tentative de dezertare. Potrivit lui, tinerii care rupeau rândurile fie nu rezistau cerințelor, fie erau înjosiți de camarazi. Unul dintre dezertori ar fi fost înrolat repetat la jumătate de an de la incident. Într-un alt caz, ar fi dezertat concomitent opt tineri. Unul din cei opt, până a fugi din armată, ar fi sunat acasă și i s-ar fi plâns mamei sale că a fost maltratat de băieții din cameră, iar femeia ar fi sesizat Ministerul Apărării, care ar fi sancționat conducerea brigăzii. Ofițerilor li s-ar fi tăiat din salarii, introducând în brigadă regim de cazarmă, interzicându-le soldaților să părăsească unitatea pentru a pleca acasă. 

Tânărul a declarat că în urma acestui incident, ofițerii s-ar fi răzbunat pe soldați, „în limitele legii”.

„Vara, într-o zi de sâmbătă, a fost simulat un antrenament antiincendiar. În jumătate de oră plutonul nostru a fost obligat să scoată tot din cazarmă: păturile cu tot cu lenjerie, mobilierul, panourile de pe pereți. După aceasta ne-au impus să aruncăm în camere și pe hol vreo 20 de găleți cu apă și circa șase lăzi cu nisip. Ne-au dat o oră la dispoziție ca să strângem tot și să facem curat, iar după aceasta au trecut cu o cârpă albă peste podele. Din motiv că au găsit nisip într-un colț, ne-au impus să repetăm procedura din nou. Oficial, totul a fost făcut conform Regulamentului”, își amintește tânărul. 

Potrivit responsabililor de la Ministerul Apărării, în Armata Națională măsurile de profilaxie a abaterilor disciplinare presupun distrugerea fenomenelor negative prin:

- formarea moral-psihologică şi profesională a tinerilor încorporați prin adaptarea fiecărei personalităţi la mediul militar;

- instruirea profesională, dezvoltarea abilităților și deprinderilor pentru executarea eficientă a serviciului militar; 

- formarea și dezvoltarea relaţiilor de camaraderie, de prietenie şi ajutor reciproc precum și crearea climatului moral-psihologic sănătos în colectivele militare;

Toate unitățile militare din cadrul Armatei Naționale dispun de telefoane publice (cartafoane) la care au acces toți militarii în termen, în timpul liber.

De menționat că, în ultimii cinci ani, au fost înregistrate 69 de apeluri la telefonul de încredere.

VOX: Ce cred cetățenii despre obligativitatea serviciului militar?

La acest subiect, părerile cetățenilor de rând sunt împărțite. Dacă unii sunt de părere că serviciul militar trebuie în continuare să rămână obligatoriu, aducând drept exemplu Uniunea Sovietică, pentru care s-au demonstrat a fi și nostalgici, atunci alții spun că armata trebuie să fi voluntară în R. Moldova, precum în România și alte state din Uniunea Europeană. 

Datele Barometrului de Opinie Publică, din iunie 2021, arată că instituția Armatei se bucură de încrederea a circa 42% dintre cetățenii Republicii Moldova, poziționând-o pe locul cinci în top încrederii, după Biserică, Primărie, Președinție și Mass-Media.

 Opinii separate de la foști miniștri ai Apărării 

Ex-ministrul Apărării Vitalie Marinuța se declară drept promotor al serviciului miliar pe contract și abolirea celui în termen. El spune că țara noastră nu are capacitatea de a oferi nici pregătire calitativă, nici condiții decente de trai pe perioada exercitării serviciului militar.

„Noi ar trebui să abolim serviciul militar în termen minimum din două motive. Unul, fiindcă nu este eficient. Mult mai eficace este să investești într-un ostaș profesionist, pe care-l menții o perioadă și poți să-l perfecționezi reieșind din condițiile dezvoltării tehnice actuale și cerințelor câmpului de luptă. În al doilea rând, serviciul militar obligatoriu este discriminatoriu. Republica Moldova, în momentul de față, poate recruta doar 15% din tinerii apți pentru a face armata, ceilalți 75% nu sunt înrolați (n.r. - fie pentru că pleacă peste hotare, fie fac catedra miliară în cadrul instituțiilor superioare de învățământ). De ce 15% trebuie să facă armata, iar ceilalți 75% nu?”, se întreabă retoric Vitalie Marinuța. 

Un alt fost ministru al Apărării - Viorel Ciubotaru - se declară împotriva abrogării serviciului militar obligatoriu. Potrivit lui, acest lucru rezidă din Constituția Republicii Moldova, care prevede că apărarea patriei este datoria fiecărui cetățean. Mai mult, acesta amintește că pe teritoriul țării avem un conflict înghețat, forțe armate străine și că situația de alertă niciodată nu dispare.

„Resursele de mobilizare sunt foarte limitate în țara noastră. Abrogarea serviciului militar obligatoriu ar fi o greșeală politică enormă. Țările care au făcut aceasta au fost statele ale căror considerente nu pot fi extinse peste R. Moldova. Este vorba despre țări precum SUA sau Franța, armata cărora participă în operațiuni în afara granițelor. În aceste state, serviciul miliar obligatoriu a fost abrogat după ce cetățenii s-au întrebat de ce copiii lor, care trebuie să servească exclusiv pentru apărarea patriei, participă în operațiuni din Indonezia sau Vietnam”, a declarat Viorel Cibotaru. 

Ministerului Apărării, pentru armata obligatorie 

Responsabilii actuali din cadrul Ministerului Apărării se pronunță pentru menținerea în continuare a obligativității exercitării serviciului militar. Potrivit lor, printre avantajele îndeplinirii serviciului militar se numără dezvoltarea devotamentului față de patrie, încadrare privilegiată în structurile de forță, posibilitatea participării la diferite ceremonii militar-protocolare, posibilitatea obținerii permisului de conducere la categoriile ,,BC”, ,,D”, ,,D1”, conducători auto tehnică blindată și însușirea unei profesii. 

Ce spune legea?

Potrivit legii cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei, obligaţiunea militară este o datorie constituţională a cetăţenilor. Aceasta prevede aflarea în evidenţa militară, îndeplinirea serviciului militar și participarea la alte forme de pregătire pentru apărarea Patriei.

Cetăţenii care, din motive de conştiinţă, se eliberează de la îndeplinirea obligaţiunii militare, a serviciului militar sub arme, execută serviciul civil, ce înlocuieşte serviciul militar. Altfel spus, cetățenii pot elibera de la îndeplinirea serviciului militar din motive de conștiințe atunci când armata contravine convingerilor sale personale sau religioase.  

Potrivit drepturilor fundamentale ale UE, orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și de religie. Acest drept implică libertatea de a-și schimba religia sau convingerea, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau convingerea individual sau colectiv, în public sau în particular, prin intermediul cultului, învățământului, practicilor și îndeplinirii riturilor.

Bărbaţii sunt luaţi la evidenţa militară odată cu atingerea vârstei de 16 ani şi excluşi din evidenţa militară la atingerea vârstei-limită de aflare în rezervă, adică la 27 de ani, sau în alte cazuri prevăzute de prezenta lege.

Femeile sunt luate în evidenţa militară numai în cazul trecerii lor în rezervă după îndeplinirea serviciului militar prin contract şi excluse din evidenţa militară la atingerea vârstei-limită de aflare în rezervă (27 de ani).

Serviciul militar este obligatoriu pentru toţi bărbaţii, cetăţeni ai Republicii Moldova, şi se îndeplineşte în următoarele forme: prin contract, serviciul militar în termen, serviciul militar cu termen redus, serviciul militar ca rezervişti concentraţi sau mobilizaţi. Mai sunt consideraţi în serviciul militar studenţii instituțiilor de învățămînt din domeniul milităriei. Femeile cu pregătire specială necesară pot îndeplini serviciul militar prin contract.

Cine poate fi scutit de armată?

Este scutit de serviciul militar în termen cetăţeanul care a fost recunoscut, conform stării de sănătate, inapt pentru serviciul militar pe timp de pace, a absolvit cursul deplin de instruire la catedra militară, este eliberat de la îndeplinirea serviciului militar din motive de conştiinţă, și-a pierdut tatăl (mama), fratele (sora) care au decedat în timpul îndeplinirii serviciului militar, are antecedente penale nestinse sau nu a fost reabilitat, în modul stabilit de lege.

Vârsta-limită până la care cetăţenii pot fi încorporaţi în serviciul militar în termen este de 27 de ani. Cetăţenii care nu au fost încorporaţi în serviciul militar în termen până la atingerea vârstei de 27 de ani sunt trecuţi în rezerva Forţelor Armate.

Forme alternative de pregătire militară 

Printre formele alternative de pregătire militară se numără instruirea la catedre militare, pregătirea cetăţenilor în cadrul formaţiunilor de protecţie civilă şi al formaţiunilor sanitare voluntare ale Crucii Roşii și pregătirea în cadrul centrelor de instruire a rezervei Forţelor Armate.

În instituţiile publice de învăţămînt superior pot fi create catedre militare. Programele de instruire ale acestora sunt aprobate de Ministerul Apărării. Asigurarea tehnico-materială şi financiară a catedrelor militare se efectuează din contul instituţiei de învăţămînt.

Studenţii audiază cursul de instruire la catedra militară în mod benevol. După absolvirea cursului deplin de instruire, studenților, atât femeilor, cât și bărbaților, li se oferă un certificat în baza cărora primesc livretul militar. În funcţie de necesităţile Forţelor Armate şi de rezultatele obţinute în pregătirea militară, absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt superior li se pot acorda grade de ofiţer sau sergent în rezervă în condiţiile Legii cu privire la statutul militarilor.

Cetăţenilor care au absolvit cursul deplin de instruire la catedra militară, dar nu au absolvit instituţia de învăţămînt, li se poate acorda gradul de sergent în rezervă. 

Serviciul militar în  România și Ucraina

În România, cetățenii bărbați, la împlinirea vârstei de 18 ani, se prezintă la centrele militare numai pentru luarea în evidență militară, selecționare, stabilirea aptitudinilor și a opțiunilor privind modul de îndeplinire a îndatoririlor militare.

Anul acesta, s-au împlinit 14 de ani când armata nu mai este obligatorie în țara vecină. Decizia a fost luată odată cu adoptarea, în 2005, a Legii cu privire la suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat.

Astfel, începând cu ianuarie 2007, a fost suspendă executarea serviciului obligatoriu, în calitate de militar în termen și militar cu termen redus. Ultima încorporare a recruților pentru militarii în termen a fost efectuatpă în luna octombrie 2006, iar pentru militarii cu termen redus, în luna iunie 2006.

Peste Prut, executarea serviciului militar a rămas obligatorie doar pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum și pe timpul stării de asediu.

În Ucraina, tinerii sunt recrutați de două ori pe an. Serviciul militar în țara vecină este obligatoriu, această prevedere fiind stipulată în Constituție. Recruții sunt înrolați atât în structurile Forțelor Armate, cât și în Garda Națională, Serviciul de Frontieră, Serviciul de Transport Special de Stat și alte structuri ale armatei și agenții speciale de aplicare a legii, funcții în care sunt angajați cu serviciul urgent al personalului militar, potrivit lawportal.com.ua.

Tinerii sunt recrutați printr-un decret al președintelui. În 2021, sunt două etape de recrutare, de primăvară și de toamnă. Prima etapă a cuprins lunile aprilie - iunie, iar a doua, octombrie-decembrie. 

Sunt obligați să execute serviciul militar cetățenii cu vârstele cuprinse între 18 și 27 de ani. Până în 2020, erau supuși recrutării doar cei cu vârsta de la 20 de ani în sus. Termenul de serviciu în armată este de 18 luni - pentru recruții fără studii superioare, 12 luni - pentru recruții cu masterat academic.

Tinerii pot fi scutiți de armată din cauza studiilor, motive profesionale sau de familie, precum nașterea unui copil sau îngrijirea de părinți pensionari. Sunt scutiți și cei care în urma controlului medical au fost recunoscuți inapți. 

Menționăm că, potrivit clasamentului celor mai puternice armate din lume, întocmit pentru anul 2021, Republica Moldova ocupă locul 107 în lume în ceea ce privește capacitatea de luptă a Armatei Naționale. În acest an, țara noastră a urcat cinci poziții în top.