Fiecare al cincilea moldovean este afectat de depresie

În Republica Moldova, conform datelor statistice, incidența prin boli psihice la 100 mii de locuitori a constituit, în 2020 – 107,4 cazuri, iar în  2019 – 138,3 cazuri la 100 mii locuitori.

Potrivit expertei în domeniul psihologiei, Natalia Toma, circa 21% din populația țării s-a confruntat măcar o dată cu un episod de depresie, ponderea femeilor fiind de două ori mai mare decât cea a bărbaților. 

„Cel mai frecvent, boala debutează începând cu vârsta de 30 de ani, cele mai predispuse fiind persoanele introverte, cu temperament melancolic, pesimiste, autocritice, care au fost victime ale abuzului sexual sau psihologic și care nu au dezvoltat metode de coping pe parcursul vieții”, a precizat Natalia. 

Atunci când vorbim despre coping, ne referim la acel efort cognitiv și comportamental pe care îl depune o persoană pentru depăși situațiile de criză cu care se confruntă și pentru a face față stresului. 

Studiile arată că durata medie a unui episod de depresie este de trei luni. De regulă, după jumătate de an, 63% dintre depresivi se recuperează, după un an, ponderea acestora este de 76%. Ceea ce contează, este adresarea la medic în timp util și respectarea cu strictețe a tratamentului. 

Psihologii spun că depresia, de obicei, se definește clasic printr-o stare de tristețe care se instaurează în suflet pe o durată mai mare decât o lună. Dacă noi sau cineva apropiat este în continuu trist, atunci trebuie să tragem un semnal de alarmă și să cerem ajutorul unui specialist. 

„Oamenii au mască socială, ceea ce ne ajută să ne adaptăm în societate și atunci, uneori, putem să nu observăm faptul că depresia s-a instaurat în sufletul cuiva. Primul element, la care trebuie să atragem atenția, sunt stările omului. Dacă nu se intervine la timp, atunci putem să vedem și semne mai grave, când omul începe să nu facă față realităților la locul de muncă, nu mai este interesat de hobby-uri, este într-o situație când nu mai are grijă de sine, așa cum avea grijă înainte. Poate să fie schimbări în dispoziție, să plângă foarte des. În situații mai grave, poate să spună nu mai pot, nu mai vreau să trăiesc. Ceea ce este foarte important e că oamenii, când presupun că este vorba de unele schimbări mai dure, mai serioase în comportamentul celor apropiați, să învețe să comunice cu ei despre ce se întâmplă, cum se simt, să le dea posibilitatea să se exprime și să caute ajutor specializat, aceasta este foarte important”, a declarat pentru AGORA specialista în psihologie Liuba Ceban.

Categoriile cele mai predispuse

Specialiștii spun că bărbații sunt mai predispuși să dezvolte această boală în perioada crizei de la 40 de ani. Este timpul în care aceștia își evaluează viața, deciziile, modul în care și-au realizat sau nu scopurile. Femeile sunt predispuse să dezvolte depresia în perioada post-partum.

Potrivit experților, depresia post-partum este caracteristică mămicilor tinere, îndeosebi după prima naștere. Boala se manifestă atunci când femeia, care până la naștere a dus un mod de viață social-profesional foarte activ, se confruntă cu o rutină zilnică, lipsa de somn, lipsa de activități în afara casei.

Starea se agravează la femeile care nu dispun de ajutorul soților. Astfel, din cauza stresului și a anxietății legate de îngrijirea nou-născutului, în creier se elimină în surplus hormonii de tip cortizol, dar se secretă insuficientă dopamină, neuro-transmițătorul care provoacă senzația de plăcere și fericire.

Cât ține de adolescenți, depresia în rândul acestora poate fi cauzată de dezechilibrul hormonal, consumului de alcool, droguri, problemele de comunicare cu părinții, nevoia de exprimare, autoafirmare, neacceptarea în rândul semenilor, precum și de faptul că adolescenții se percep drept oameni maturi, pe când persoanele care fac parte din cercul apropiat de cunoștințe se comportă cu ei, de parcă ar fi copii, spun specialiștii. 

În cazul copiilor de până la 12 ani, depresia survine în urma unor evenimente extrem de negative, precum abuzul sexual, divorțul părinților, abandonul din partea unuia dintre aceștia sau decesul unei rude. 

Circa 2/3 din cazurile de sinucid sunt comise de către persoanele care suferă de depresie. „A fi depresiv, înseamnă a fi într-un risc de suicid de patru ori mai mare, în comparație cu populația generală”, spune psihologul Natalia Toma. 

Totuși, specialiștii notează că din punct de vedere al sănătății mintale, sunt foarte multe diagnoze și nu toate intră sub categoria depresiei. 

„Toți tind să creadă că cine se gândește la suicid, toți pot să aibă depresie, ceea ce este greșit. Nu toți oamenii care trec prin situații complicate ale vieții au depresie, pot să fie și stres post-traumatic, alte boli mintale. (...) Sunt mai mulți factori care, la un moment dat creează starea de neputință care poate să îl facă pe om să creadă că suicidul este o soluție. Noi spunem că suicidul nu este o soluție! E foarte important să facem diferența. Nu toți oamenii care se gândesc la suicid sunt în depresie și nu toți oamenii care sunt în depresie se gândesc la suicid”, a declarat pentru AGORA specialista în psihologie Liuba Ceban.

Statistici îngrijorătoare, dar neclare

Potrivit ofițerului de presă al Inspectoratului General al Poliției, Silvia Vetcu, în primele nouă luni ale acestui an, în Republica Moldova, au fost înregistrate 303 cazuri de sinucid și 615 tentative. 

De cele mai dese ori, sinuciderile sunt înregistrate în rândul persoanelor care locuiesc la sat, 216 cazuri, în prima jumătate a acestui an. În rândul populației urbane, în aceeași perioadă, au fost înregistrate 87 de cazuri. 

„Din numărul cazurilor de sinucid, 52 sunt comise în rândul fetelor/femeilor și 251 - băieților/bărbaților. În majoritatea cazurilor, 121 la număr, și-au pus capăt zilelor persoanele cu vârsta cuprinsă între 46 și 53 de ani”, a precizat ofițerul de presă. 

Din nefericire, în opt cazuri de sinucid este vorba despre minori, patru băieți și patru fete. Cea mai tânără victimă avea 13 ani. 

Totuși, datele anuale prezentate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică sunt diferite de cele ale Inspectoratului General de Poliție. Potrivit statisticilor de la ANSP, numărul cazurilor de suicid este mai mare. 

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, pentru a cunoaște numărul real de cazuri de suicid într-o țară, ar fi nevoie de înmulțit cifrele oficiale cu cinci, iar în cazul tentativelor de suicid, datele reale ar fi de 25 de ori mai mari decât cele înregistrate. 

Specialiștii spun că rata suicidului în Republica Moldova este mare și sugerează că statul face puține eforturi pentru a o diminua. 

„Noi avem o problemă majoră, nu suntem gata să o abordăm ca țară (...) Moldova nu este gata pentru a aborda fenomenul suicidului într-un mod proactiv ca să scadă cifrele. Eu am văzut ce fac alte țări și eu știu că este, în primul rând, costisitor, într-al doilea rând este efort proactiv și e nevoie de mulți ani ca  statisticile cu privire la suicid să scadă”, a declarat pentru AGORA specialista în psihologie Liuba Ceban.

Psihologii spun că, anual, ar exista circa 10 mii de tentative se suicid, adică aproximativ 30 pe zi și una pe oră. Zilnic, câte două-trei persoane cer ajutor în chat-ul Liniei Verzi de prevenire a suicidului pentruviata.md. 

Specialiștii consideră că oamenii trec prin dureri sufletești mult mai des decât am vrea să recunoaștem. Cel mai mult, sunt afectate persoanele de peste 60 de ani, iar o problemă majoră este și suicidul printre minori. 

„Avem 20-30 de cazuri pe an, asta înseamnă că o clasă de copii dispare anual”, spune Liuba Ceban.

O problemă globală

În multe țări occidentale, tulburările mintale sunt principala cauză a dizabilității, fiind responsabile de 30-40% din concediile de boală și costând aproximativ 3% din Produsul Intern Brut. 

În rândul copiilor și a adolescenților afecțiunile mintale sunt astăzi mult mai răspândite decât se considera a fi anterior. Acestea afectează, în prezent, unul din șapte (14%) copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 6 și 18 ani. 

În Uniunea Europeană 27% din adulți au experimentat cel puțin o formă de afecțiune a sănătății mintale pe parcursul ultimului an. Dintre acestea, cele mai frecvente boli mintale sunt tulburările de anxietate şi depresia.

Potrivit OMS, în fiecare an, 703 000 de persoane își iau viața. Fiecare sinucidere este o tragedie care afectează familii, comunități și țări întregi și are efecte de lungă durată asupra persoanelor rămase în urmă. Suicidul a fost a patra cauză principală de deces în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani la nivel mondial în 2019.

Suicidul nu apare doar în țările cu venituri ridicate, ci este un fenomen global în toate regiunile lumii. De fapt, peste 77% dintre sinuciderile la nivel mondial au avut loc în țările cu venituri mici și medii în 2019.

În timp ce legătura dintre sinucidere și tulburările psihice (în special depresia și tulburările legate de consumul de alcool) este bine stabilită în țările cu venituri ridicate, multe sinucideri au loc în mod impulsiv, în momente de criză, în condițiile în care nu mai există capacitatea de a face față stresului vieții, cum ar fi problemele financiare, destrămarea unei relații sau durerile și bolile cronice.

Potrivit OMS, confruntarea cu conflicte, dezastre, violență, abuzuri sau pierderi și sentimentul de izolare sunt puternic asociate cu comportamentul suicidar. Ratele de sinucidere sunt, de asemenea, ridicate în rândul grupurilor vulnerabile care se confruntă cu discriminarea, cum ar fi refugiații și migranții, popoarele indigene, lesbienele, homosexualii, persoanele bisexuale, persoanele transgen și transsexuale, persoanele intersex (LGBTI) și deținuții. 

În cazul în care sesizați că vă confruntați cu depresia puteți cere consultanță de la medicul neurolog din policlinica de sector, de la psiholog sau puteți să vă adresați la unul din cele 40 de centre comunitare de sănătate mintală din Republica Moldova. Adresele acestora le puteți găsi aici.