În cadrul ședinței din 22 octombrie, președinta CA, Ala Ursu-Antoci, a criticat modificările la Codul Audiovizualului operate în ședința din 21 octombrie, calificându-le drept o decizie prin care „se atentează foarte grav la mass-media din Republica Moldova”.

„Eu sunt foarte curioasă, da ce înseamnă a responsabiliza? Noi ce suntem, animale de la circ ca să fim dresați... oameni buni, sub acest aspect se atentează foarte grav la mass-media din RM, la independența ei, se instaurează un control politic asupra unicei instituții de reglementare și a unicului furnizor național de servicii media, deci acesta este un control politic, și subordonare politică. Ce fel de independență vor avea următorii membri ai CA, dacă atunci când vor prezenta raportul în plenul Parlamentului, ei riscă să fie demiși”, a declarat Antoci.

Critici în adresa proiectului de lege au fost aduse și de către membrul CA, Lilain Roșca, care este de părere că ar fi vorba de instaurarea unei cenzuri.

„De aia se încearcă se instaureze o cenzură ideologică politică, de ce este politică, de aceste, cum să își manifeste ei existența în spațiul public, altfel decât să nu și promoveze pozițiile în mass-media, mass-media oricând o fost folosită pe post de artilerie grea în ceea ce fac ei, în campanii electorale și în alte privințe, e un as în mâinile politicului să controleze mass-media”, susține Roșca.

Membrul CA, Corneliu Mihalache, consideră că, prin noile reglementări, ar urma să fie încălcat principiul consecutivității în cadrul instituției și că, de fapt, s-ar ajunge la o instabilitate în activitatea instituției.

„În baza unui raport să demiți o instituție, este crearea unui precedent foarte periculos. Din aceste considerente, să le dăm noilor guvernanți un mic exercițiu logic. Acum ei sunt 60 și ceva, să presupunem că după ei, guvernarea este de coaliție. În fiecare an, vom avea un nou consiliu și un nou consiliu de supraveghere. În 2006, când s-a făcut Codul Audiovizual și serviciilor media, a fost o idee bună a UE, ca să fie o consecutivitate în această instituție, să vină trei membri odată la 2 ani, tocmai să nu depindă de toate chestiile acestea politice, o idee foarte bună, profund europeană, și acum, revenind la situația ce s-a întâmplat cu CA până în 2006, sunt șapte pași înapoi, va arăta bine pentru electorat, da nu știu cât de bine va arăta pe parcurs în timp peste un an când nu vor fi rezultate, consiliul de supraveghere e ok să fie numiți de Parlament, contează instituția să aibă o autonomie în luarea deciziilor, cum este această componență a CA e discutabilă, asta au dreptul să discute cât doresc”, a declarat Mihalache.

„Lăsați parlamentul să închidă/deschidă televiziunile, dați indicații directe, să stingă posturile TV, să permită deputaților să lovească cu piciorul în jurnaliști pentru că sunt deputați, să vină și să dea indicații directe, nu întâmplător cenzura este o crimă penală acum, ce are corupția cu controlul mass-media, eu nu înțeleg. E clar că vor să închidă niște televiziuni, vreți să controlați TRM, sunt alte pârghii, nu interveniți în legislație pentru a controla TRM și CA”, a adăugat acesta.

Membrii CA s-au arătat nemulțumiți și de intenția guvernării de a trece Teleradio-Moldova sub control parlamentar, mențonând că sunt alte căi prin care poate fi gestionată activitatea instituției. Membrul CA, Corneliu Mihalache, a mai precizat că o soluție ar fi ca guvernarea să își asume responsabilitatea politică pentru schimbările din domeniu și să aleagă politic viitorii membri, însă acest lucru nu se întâmplă în opinia lui, pentru că totul se ascunde sub „paravanul unei înțelegeri cu societatea civilă”.

Președinta CA a calificat intențiile majorității parlamentare drept „un genocid, prin care băgați pumnul în gură”.

În ședința de joi, 21 octombrie curent, a Parlamentului, au fost adoptate în prima lectură mai multe modificări la Codul Serviciilor Media Audiovizuale, prin care este prevăzută, inclusiv, trecerea Teleradio-Moldova, sub control parlamentar.