Cu drepturile în buzunar sau ce trebuie să știm despre incidentele care ni se pot întâmpla când mergem la cumpărături
De fiecare dată când mergem la cumpărături ne putem ciocni cu tot felul de situații neprevăzute. Să ne imaginăm că plimbându-ne pe holul unui centru comercial, atingem din greșeală o oglindă și o spargem. Care sunt acțiunile noastre? Trebuie să o plătim? Să ne cerem scuze? Sau să zicem că după ce am cumpărat mai multe produse de la supermarket, le-am pus în pungă, iar punga s-a rupt chiar la ieșirea din magazin. Cum ar trebui să procedăm? Am discutat cu reprezentanții Agenției pentru Protecția Consumatorului despre drepturile pe care le avem în calitate de cumpărători, dar și despre obligațiile pe care le avem atunci când intrăm într-o unitate comercială.
・
Șeful Direcției Relații cu Consumatorii și Mediul de Afaceri, Nicolai Olărașu, susține că agenții economici le pot cere cumpărătorilor neatenți să repare sau să achite integral mărfurile pe care le-au stricat. Totuși, spune expertul, se poate face derogare de la această prevedere legală în cazul în care obiectele, odată stricate, pot reprezenta un pericol pentru sănătatea sau chiar pentru viața cumpărătorului.
Expertul precizează că faptele săvârșite din imprudență se consideră acele acțiuni pe care oamenii le fac fără să-și dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sau inacțiunilor sale:
În ce cazuri putem să nu compensăm cheltuielile pentru un produs distrus?
„Se ia în calcul modul de amplasare a produsului, stabilitatea acestuia, aglomerația la raft a produselor care fac dificilă preluarea acestora, plasarea produselor pe traseul consumatorilor care, în mod normal, nu ar trebuie să se afle acolo. Aceste circumstanțe ar putea exonera consumatorul de obligația de a compensa cheltuielile de achiziție și profit ratat prin distrugerea produsului”, spune Olărașu.
Nicolai Olărașu adaugă că, potrivit legii, vânzătorul poartă responsabilitate în faţa consumatorului pentru orice neconformitate existentă în momentul în care produsul a fost livrat sau vândut:
„Termenul de garanție legală și comercială se referă doar la protecţia juridică a consumatorului. Prin urmare, dacă se stabilește vina consumatorului în ceea ce ține de deficiențele apărute la produsul vândut prin deterioarare, agentul economic nu este obligat să compenseze cheltuielile, cu excepția cazului în care, să zicem, punga din plastic biodegradabil nu întrunește cerințele declarate precum masa admisă”, explică șeful Direcției Relații cu Consumatorii și Mediul de Afaceri din cadrul Agenției pentru Protecția Consumatorului.
Cât despre asigurarea produselor, Olărașu spune că decizia aparține agentului economic pentru a fi protejat de anumite situații de imprudență, vandalism sau sustragere a mărfurilor.
Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței pune la dispoziția consumatorilor un instrument de informare și consiliere, numit telefonul consumatorului 022 51 51 51, care activează conform programului de activitate al instituției, canal de Telegram t.me/APCSPinfo, pagină de socializare și site.
Agenția le recomandă consumatorilor să examineze cu atenție integritatea produsului, să solicite manualul de utilizare, după caz, declarația de conformitate pentru produsele supuse evaluării conformității obligatorii sau voluntare, bonul de casă și certificatul de garanție.
Totodată, agenţii economici sunt obligaţi să le demonstreze consumatorilor, la cererea acestora, modul de utilizare şi funcţionalitatea produselor de folosinţă îndelungată ce urmează a fi vândute. Odată achiziționat produsul, consumatorul este în drept să ceară vânzătorului, în unitatea de comerţ de unde a fost procurat, în termen de 14 zile, înlocuirea unui produs nealimentar de calitate corespunzătoare cu un produs similar celui procurat dacă acest produs nu-i convine ca formă, gabarite, model, mărime, culoare sau dacă nu-l poate utiliza conform destinaţiei din alte cauze.