Controversele legate de vitamina B12
Despre persoanele care devin vegane auzim tot mai multe în spațiul public, acest regim alimentar fiind popular și printre influencerii din Republica Moldova, unii dintre care promovează principiile veganismului. Adesea, acest regim este adoptat de întreaga familie, inclusiv de cei mici. Unii specialiști atenționează că acest lucru poate dăuna copiilor, dar și adulților.
„În organismul omului, rezerva de B12 poate să fie de la trei la șapte, până la 10 ani. După perioada aceasta, când rezerva se epuizează, încep probleme foarte serioase. B12 răspunde pentru funcția sistemului nervos central și periferic și pentru funcția de înmulțire calitativă celulară, adică dintr-o celulă să se dividă două celule întregi, calitative, este nevoie anume de B12. Din surse vegetale este demonstrat că ea nu este. Persoanele trebuie să ia sau suplimente cu vitamina B12 ori periodic să mănânce ouă, lactate sau pește”, spune medicul nutriționist Sergiu Munteanu.
Potrivit specialistului, insuficiența de vitamina B12 duce la schimbări majore în organism.
„Peste șapte ani de veganism, 10 ani de veganism, pot să apară schimbări ireversibile la nivelul sistemului nervos central, la nivelul sistemului nervos periferic, acolo sunt probleme și în multiplicarea celulară. Ca să fii vegan, trebuie să fii și foarte informat. Să știi ce produse să iei, ce suplimente să folosești ca să compensezi deficiențele, e foarte mult de studiat, nu e așa de simplu”, spune Sergiu Munteanu.
Veganii însă nu sunt de acord cu aceste afirmații. Alexandru Mazov este medic de profesie și face parte din comunitatea veganilor din Republica Moldova de șapte ani și jumătate. Spune că, de când a adoptat acest regim alimentar, a simțit o diferență uriașă.
„În pofida acestor declarații, cel mai des, de anemie suferă persoanele care urmează o dietă tradițională. Acest lucru se explică prin problemele gastrointestinale, deoarece această vitamină este produsă de bacteriile intestinale care ajung în carnea vacii din aceeași iarbă, de exemplu. Iar dacă există disbioză după administrarea de antibiotice sau din cauza altor boli, pot apărea probleme de carență. Eu și familia mea nu am avut niciuna în 7,5 ani, deși nu am luat B12 în tablete sau spray-uri. Singurul lucru pe care l-am încercat este spirulina, aceste alge pot conține vitamina B12. Probabil că acest lucru ar fi putut avea un efect”, spune Alexandr Mazov.
Totodată, veganii admit că există anumite reguli și că trecerea la acest regim nu trebuie făcută brusc.
„Absorbția și asimilarea tuturor substanțelor depind de un intestin curat și de vasele noastre de sânge. O dietă nesănătoasă, bazată pe fast-food și alimente de conveniență, duce la un blocaj. Prin urmare, este necesar, în primul rând, să scăpați de astfel de alimente și să faceți exerciții fizice pentru a menține vasele de sânge curate. Schimbați treptat și învățați cum să înlocuiți toți nutrienții”.
Pot fi copiii vegani?
Alexandr Mazov spune că cei mici pot mânca exclusiv produs vegetale încă din fragedă copilărie.
„Copilul poate deveni vegan din momentul în care bebelușul trece de la laptele matern la alimente solide. Eu, ca majoritatea copiilor, scuipam carnea, așa cum spunea mama, și nu-mi plăcea, dar mâncam cu poftă terci de fructe. Carnea a trebuit să-mi fie impusă prin trișare, adăugând-o în bucăți mici în piureul de cartofi. Nu trebuie să ne temem de deficite. De fapt, fiziologia noastră este identică cu cea a primatelor, cum ar fi gorilele și urangutanii, care sunt frugivore (mănâncă mai ales fructe și verdețuri din pomi fructiferi). Prin urmare, copilul va fi doar mai sănătos”, spune Alexandr Mazov.
Medicul nutriționist Sergiu Munteanu crede însă că un asemenea regim privează copiii de substanțe nutritive extrem de importante pentru creșterea și dezvoltarea normală.
„Dacă părinții vor să fie vegani, este alegerea lor, sunt maturi, copiii însă trebuie să mănânce de toate până la vârsta de maturitate, 16-18 ani și dupa asta singuri să decidă dacă vor sau nu să fie vegani. Pentru creșterea și dezvoltarea copilului este nevoie să fie și produse lactate, și produse de origine animalieră, categoric, ei cresc foarte repede, lor chiar le trebuie. Și dacă părinții spun că copiii mei sunt ok, ei sunt vegani și cresc bine, nu este chiar așa. Dacă de investigat fiecare caz, se vede că sunt diferite deficiențe. Probleme fiziologice, probleme de comportament, probleme de învățare, neurologia se implică. Este posibil un retard psiho-emoțional, mai târziu să vorbească, depinde de la caz la caz. B12 de la început poate să primească de la mamă prin lapte, dar dacă nu primește mai departe, se dezvoltă ulterior problemele date”, spune medicul nutrișionist.
Specialistul spune că, în timp ce carnea poate fi scoasă din meniul zilnic al copiilor, lactatele - nu.
„Dacă nu-i place carne, lasă să nu mănânce, am de exemplu o fiică căreia nu îi place carnea, ea mănâncă însă toate celelalte: cereale, lactate, ouă, brânză, smântână, nu neapărat carne”, a menționat Sergiu Munteanu.
Filozofia veganismului
Cum a început totul? Termenul vegan a fost inventat în 1944, însă conceptul de evitare a cărnii poate fi urmărit încă din vechile societăți indiene și din estul Mediteranei. De exemplu, vegetarianismul este menționat pentru prima dată de filosoful și matematicianul grec Pitagora din Samos în jurul anului 500 î.Hr.
La sfârșitul secolului al XX-lea, mișcarea veganismului a fost impulsionată mai ales de preocupările legate de drepturile animalelor și a fost strâns legată de protestele împotriva folosirii unor produse precum pielea sau blana în îmbrăcăminte sau a testării produselor cosmetice pe animale. În ultimii 10 ani, odată cu dezvoltarea rețelelor de socializare, numărul veganilor a crescut în mod simțitor.
Potrivit datelor Organizației Națiunilor Unite în lume există 79 de milioane de vegani. Țara cu cei mai mulți vegani este Israelul, unde aceștia reprezintă 5-8% din populație.
Unii vegani spun că au avut, inițial, îndoieli în privința acestui regim, crezând că este un regim alimentar deficitar, dar spun că, ulterior, și-au dat seama că ar fi o concepție greșită.
„Nu mă așteptam ca simpla schimbare a dietei să îmi îmbunătățească atât de mult starea de sănătate. M-am vindecat de toate bolile pe care le aveam - ulcer duodenal, alergii. Și, cel mai important, nu m-am mai îmbolnăvit. Eu nici măcar nu răcesc. Și mă simt minunat în fiecare zi”, spune Alexandr Mazov.
„Când toată familia a schimbat regimul și li s-a întâmplat același lucru ca și mie, mi-am dat seama că funcționează. Deși suntem cu toții de vârste și stări de sănătate diferite. Așadar, în opinia mea, cel mai important beneficiu este, desigur, sănătatea. În rest, putem menționa deja impactul pozitiv asupra mediului, asupra schimbărilor climatice. Acesta este, de departe, cel mai durabil mod de viață”.
Totodată, există și regimul raw vegan. Ca și veganismul, acesta exclude toate alimentele de origine animală și prevede că alimentele trebuie consumate complet crude sau încălzite la temperaturi sub 40-48°C.
De ce tot mai mulți oameni aleg să devină vegani?
Specialiștii au un răspuns la această întrebare. Potrivit lor, dincolo de grija față de mediu, oamenii devin conștienți de faptul că foarte multe animale sunt crescute extrem de rapid, fiindu-le administrate antibiotice, iar, în unele cazuri, hormoni. Astfel, ajungem să pornim în căutarea unor soluții mai bune pentru sănătatea noastră, încercând să consumăm mai multe produse de origine vegetală. Și aici însă, există surprize neplăcute, spun medicii.
„În cazul creșterii anumitor produse vegetale se folosesc unii stimulatori de creștere sau creșterea hidroponică, fără sol, care face ca produsele finite să nu fie chiar așa benefice. Agricultura tot a mers înainte. Se selectează, de exemplu, unele plante care cresc foarte repede și dau o roadă foarte mare, dar ele nu reușesc să acumuleze tot ce e nevoie din sol, nici mineralele nu reușesc să se absoarbă și nici nu reușesc să sintetizeze antioxidanții și vitaminele care sunt necesare. Se primește că mănânci pur și simplu celuloză, care nu are încărcătură nutrițională, de aceea și aici este a doua parte a problemei. Trebuie să aleagă bine ce fel de legume și fructe să mănânce”, spune medicul nutriționist Sergiu Munteanu.
Există anumite rezerve și în ceea ce privește soia.
„Practic peste 90% din toată soia care există e genetic modificată. Pentru femeile care au avut în anticedente pe cineva din rude, pe linia maternă, cu cancer de sân, produsele de soia categoric trebuie limitate, acestea au fitoestrogeni, niște substanțe care se aseamănă foarte mult cu hormonii estrogeni, adică hormonii sexuali ai femeilor și, de aceea, pentru persoanele date soia este chiar interzisă sau trebuie consumată o dată pe lună, maxim două ori pe lună, nu mai des”, spune medicul.
De altfel, veganii admit că un meniu sănătos și variat e mai scump decât unul obișnuit.
„Mâncarea sănătoasă este cea mai scumpă, deoarece eu, de exemplu, nu mănânc doar paste, rulouri și terci. Cumpăr o mulțime de fructe și legume naturale și proaspete, nuci și cereale. Avocado este unul dintre cele mai scumpe fructe. Dar pentru toți ceilalți, simpla eliminare a cărnii, ouălor și produselor lactate nu va afecta bugetul în mod deosebit. Puteți găti cam aceleași lucruri. De exemplu, aceleași supe, dar fără carne. Este ca o masă de post” spune Alexandr Mazov.
Spcialiștii spun că problema alimentației devine tot mai stringentă din motiv că crește rata obezității, iar multe boli ajung să afecteze din ce în ce mai mulți tineri. Sursa acestor probleme ar fi anume în farfurie, organismul fiind influențat de ceea e alegem să consumăm.
„Lactatele trebuie neapărat fermentate, laptele integral practic categoric nu se recomandă pentru oamenii maturi, dar nici pentru copii după vârsta de 5-7 ani, trebuie să consume lactate fermentate: iaurt, chefir, airan. Ceea ce este important e că lactatele trebuie să fie numai din lapte, să nu fie adăugate grăsimi vegetale, ulei de palmier sau altceva. Dacă sunt adăugate grăsimile acestea și noi găsim produsele acestea pe rafturi, se numesc produs de brânză, produs de smântână, în loc de unt el se numește spread, lactatele acestea categoric nu trebuie folosite”, spune Sergiu Munteanu.
Ce mănâncă moldovenii?
Datele statistice arată că, din toate alimentele, moldovenii consumă cel mai mult lapte și produse din lapte. În 2020, media pe cap de locuitor a fost de 245,5 litri. Totodată, sunt consumate 219 ouă anual, peste 164 de kilograme de legume, însă cu 58% mai puține fructe. Anual, un locuitor consumă, în medie, 54,3 kilograme de carne și mezeluri și 21,6 kilograme de zahăr și produse de cofetărie.
De notat că există anumite diferențe între preferințele alimentare ale oamenilor din mediul rural și cel urban. Astfel, potrivit statisticilor pentru 2020, locuitorii din sate au consumat mai puțină lapte, carne, ouă și fructe decât cel din orașe. În schimb, un locuitor din mediul rural a consumat mai multă pâine și produse de panificație, legume și pește decât unul din mediul urban.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.