Proiect cu dedicație sau soluție pentru criza de cadre? O inițiativă PAS, criticată de opoziție și societatea civilă

Proiect cu dedicație sau soluție pentru criza de cadre? O inițiativă PAS, criticată de opoziție și societatea civilă

O inițiativă legislativă depusă de parlamentara PAS Olesea Stamate prevede ca personalul încadrat în cabinetul demnitarilor de rang înalt să poată activa în cadrul consiliilor de administrație a întreprinderilor de stat și a societăților pe acțiuni în care statul deține o cotă parte din capitalul social. Proiectul de lege mai prevede ca pentru activitatea depusă, funcționarii să fie remunerați, ceea ce a trezit critici atât din partea opoziției, cât și a societății civile.

Înregistrat pe 19 octombrie curent, inițiativa legislativă a fost aprobată într-un timp record, fiind votată în prima lectură de către majoritatea parlamentară în ședința plenară din 21 octombrie (adică la doar două zile distanță), chiar dacă lipsea avizul Direcției Juridice a Parlamentului.

De altfel, Regulamentul Parlamentului stipulează la art. 48 alin. 1, că proiectele de legi propuse spre examinare sunt expediate în primul rând „şi se distribuie spre avizare comisiilor permanente, Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului şi, după caz, Guvernului, instituţiilor interesate.”

Ce prevede proiectul

 „Prin derogare de la prevederile alin. (1) și (2), personalul încadrat în cabinetul președintelui Parlamentului, președintelui Republicii Moldova, prim-ministrului, prim-viceprim-ministrului, viceprim-miniștrilor și miniștrilor are dreptul de a exercita activitatea remunerată în cadrul consiliului de administrație al întreprinderii de stat și în cadrul consiliului societății pe acțiuni în care statul deține o cotă parte din capitalul social”, se arată în proiectul de lege votat în prima lectură.

Potrivit avizului Direcției Juridice a Parlamentului, prevederile proiectului ar putea „trezi suspiciuni de tratare discriminatorie a persoanelor și nu este în acord cu principiul egalității consacrat în Constituție”.

Cadre insuficiente?

Potrivit notei informative anexată la proiectul de lege, condițiile care au impus elaborarea acestuia sunt legate de armonizarea legislației și că astfel „se va asigura că persoanele încadrate în cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică au drepturi egale cu alte persoane activitatea cărora este reglementată de Legea nr. 158/2008 și Legea nr. 199/2010”.

„Proiectul vine să extindă lista persoanelor care pot fi antrenate în activitatea consiliilor de administrare a întreprinderilor de stat, ținând cont de faptul că aceste persoane se bucură de încrederea demnitarilor care i-au angajat în cabinetele persoanelor cu funcții de demnitate publică și respectiv să-și exercite sau să își manifeste expertiza și experiența în cadrul unor consilii a întreprinderilor de stat, care au atât de multă nevoie în zilele noastre de expertiză și de un suflu nou din partea unor persoane competente”, a fost explicația și argumentul Olesei Stamate despre necesitatea acestui proiect.

Criticile opoziție

O primă critică la acest proiect de lege a venit din partea deputatului BCS Petru Burduja. În opinia lui, inițiativa legislativă ar fi făcută pentru anumite persoane, lucru negat însă de parlamentara Olesea Stamate.

„Noi de fapt asistăm la o practică când pentru anumite persoane se fac proiecte de legi. Puteți măcar să nominalizați familiile celor care sunt angajați în Parlament și pentru care facem acest proiect de lege, ca noi și cetățenii să știm pentru ce trebuie acest lucru”, a declarat Burduja.

„Necesitatea acestui proiect este dictată de insuficiența personalului calificat și expertizei pentru a fi încadrat în consiliul de administrare al unei întreprinderi de stat, la necesitate”, a replicat Stamate.

O altă critică a vizat riscul ca persoanele ajunse în consiliile de administrație grație acestei legi, să influențeze deciziile acestora, la indicația persoanelor cu funcții de demnitate publică.

„O întrebare absolut rezonabilă, aceste persoane, din cabinetul personalului cu demnitate publică, nu vor fi promotorii influenței acestor persoane cu demnitate publică? Nu vor influența deciziile fiindcă ei au putere mai mare? Șeful mi-a zis așa (...) Eu trebuie să vă influențez pe voi din Consiliul de Administrare să faceți în felul următor. Nu aveți temere de asta? Fiindcă eu aș avea multe suspiciuni la acest capitol”, a precizat deputata Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Zinaida Grecianîi.

Criticile opoziției extraparlamentare și ale societății civile

„Este o inițiativă legislativă, înregistrată de un deputat PAS cu două zile înainte. Nu are niciun aviz, în afară de raportul comisiei juridice. Nici măcar expertiza direcției juridice din Parlament nu este. Proiectul nu a fost supus audierilor publice. Colegi de la PAS, sper că vă amintiți cât de dur noi împreună am criticat coaliția Șordon pentru asemenea practică procedurală de adoptare a actelor legislative”, atenționează ex-vicepreședintele Parlamentului, Alexandr Slusari.

Acesta pune sub semnul întrebării rolul înalților demnitari publici în administrarea întreprinderilor de stat sau a acțiunilor din societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public. Slusari susține că personalul din cabinetul demnitarilor de stat are o funcție tehnico-birocratică.

„Această subdiviziune are o funcție tehnico-birocratică. Din propria experiență cunosc, consilierii mei de cabinet au fost încărcați cu petiții și nu au avut deloc timp pentru exercitarea altor atribuții”, a mai precizat Slusari.

„Adoptarea unui astfel de proiect are mirosul instituirii sinecurilor pentru un număr îngust de persoane, selectate după principiul loialității personale. Sunt absolut convins că dacă așa proiect ar fi fost propus de socialiști în perioada președinției lui Dodon, Dumitru Alaiba peste cinci minute ar fi ieșit la conferință de presă, iar activiștii PAS și Platforma DA ar fi protestat împreună la Parlament”, a adăugat acesta.

Opinia lui Slusari este împărtășită și de fostul premier Ion Sturza, care este de părere că persoanele ce fac parte din oficiile demnitarilor de rang înalt din Parlament, Guvern și Președinție, nu ar avea foarte multă competențe în administrarea afacerilor.

„Da, tineri, frumoși și deștepți, pe alocuri - școliți în Occident. Dar... De aici și până a înțelege cum funcționează o firmă mare și complexă, cum e cu managementul modern corporatist, e cale lungă și multă mămăligă de rugumat. Doar „eyes man(mam)” nu este îndeajuns! Consiliile de administrație ale companiilor de stat nu sunt nici pentru sinecuri de partid. Multe și (încă) extrem de mărunte. Mă gândesc cum ar fi arătat azi criza gazului dacă la conducerea companiei și în Consiliul de administrație nu erau doar băieți comozi și receptivi, dar și specialiști în piața gazului, cu viziune și relații?! Evident, asta dacă cineva nu dorește să „rulească” din umbră. Ușor-ușor ne transformăm într-un cartel închis, sufocant în mai multe domenii”, a scris fostul premier pe pagina sa de Facebook.

Și liderul Partidului Unității Naționale, Octavian Țîcu, a fost unul dintre cei care au criticat această inițiativă legislativă, susținând că aprobarea acesteia fără consultări publice, numai cu avizul comisiei juridice, peste avizul direcției juridice a Parlamentului, în două zile de la înregistrare ar însemna „tirania majorității”.

Organizația Expert-Grup a criticat această decizie susținând că măsura aprobată de Parlament vine în contradicție cu ideea de consilii de administrație responsabile și eficiente.

„Un consiliu profesionist și independent asigură un management responsabil, care este și baza pentru eficientizarea și modernizarea companiilor respective. Măsura aprobată astăzi de Parlament vine tocmai în contradicție cu aceste idei și permite exercitarea unor presiuni politice asupra managementului întreprinderilor de stat și a celor cu capital de stat”, a comentat reprezentantul Expert-Grup, Adrian Lupușor.

Pentru a intra în vigoare, proiectul urmează să fie aprobat în a doua lectură de Parlament și trimis spre promulgare la Președinție.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” are un nou director, ales prin concurs

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” are un nou director, ales prin concurs

În plină pandemie, directorul întreprinderii Moldatsa s-ar fi autopremiat cu circa 360.000 de lei (DOC)

În plină pandemie, directorul întreprinderii Moldatsa s-ar fi autopremiat cu circa 360.000 de lei (DOC)

Cu datorii de milioane, întreprinderea de stat „Moldsuinhibrid” intră în faliment

Cu datorii de milioane, întreprinderea de stat „Moldsuinhibrid” intră în faliment

Advertoriale
Pentru IMM – Victoriabank te ajută să-ți construiești o afacere modernă, durabilă și profitabilă cu Eu4Business EBRD Credit Line

Pentru IMM – Victoriabank te ajută să-ți construiești o afacere modernă, durabilă și profitabilă cu Eu4Business EBRD Credit Line

Complexul locativ Alpha Residence și-a deschis ușile pentru locatari ( VIDEO)

Complexul locativ Alpha Residence și-a deschis ușile pentru locatari ( VIDEO)

Cum să-ți crești de la 0 o afacere în regiune și să ai clienți de la Briceni și până la Cahul?

Cum să-ți crești de la 0 o afacere în regiune și să ai clienți de la Briceni și până la Cahul?

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Moldova, I am back! | Diana Adamciuc: „Diferența dintre Cluj și Chișinău este că, cel puțin în această țară, eu am sentimentul de «acasă»”
    Moldova, I am back! | Diana Adamciuc: „Diferența dintre Cluj și Chișinău este că, cel puțin în această țară, eu am sentimentul de «acasă»”
  • Copiii știu mai bine: Costum de baie „tigrovîi” și bani destui. De ce avem nevoie pentru o vacanță perfectă (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: „Scump, dom'le, scump!” (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Leo Zbancă: Mie îmi place cel mai mult acasă pentru că avem ce construi, avem la ce visa, avem unde ne porni și avem tare mult lucru (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Gheorghe și Tatiana Cîvîrjic au revenit după 20 de ani acasă și au pus bazele unei afaceri cu aur lichid (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    La 1 iulie, vârsta standard de pensionare pentru femei a devenit 60 de ani
  • 2
    Avertizare îngrijorătoare de la un fost vicepreședinte al Parlamentului. „La toamnă Gazprom va sista livrările de gaze”
  • 3
    O investigație Reuters a scos la iveală că cel puțin 14 companii rusești de armament nu ar fi fost vizate de sancțiunile occidentale impuse după invazia Rusiei în Ucraina
  • 4
    Un deputat PAS vine cu clarificări, în contextul reformei învățământului superior. „Universitatea Agrară nu va fi lichidată”
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.