Prin votul a 55 de deputați în Parlament, membru al CSJ devine și Ghenadie Plămădeală. Judecătorul și-a început activitatea în 2004.

Din 2017, Plămădeală a fost transferat în funcția de magistrat la Judecătoria Chişinău. Iar începând cu anul 2019, Ghenadie Plămădeală a fost numit judecător specializat în materie de drept penal la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

În septembrie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Parlamentului Republicii Moldova numirea magistratului în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

La fel, cu votul a 52 de deputați, în funcția de judecător al Curţii Supreme de Justiţie pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani a fost numit Dorel Musteață. 

Dorel Musteaţă este în funcția de judecător din anul 2005. Atunci musteață și-a început activitatea la Judecătoria Anenii-Noi. Șase ani mai târziu, în 2011, a preluat conducerea Judecătoriei pentru un mandat de patru ani, la care renunță în 2014.

În septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii propune numirea prin transfer, a lui Musteață, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău, începînd cu anul 2017, iar la sfârșit de an, plenul CSM a dispus detașarea lui de la Judecătoria Chișinău și atribuirea mandatului de membru al CSM, începând cu 7 octombrie 2018, pe o durată de patru ani.

În februarie 2019, Musteață este desemnat în calitate de membru al Consiliului Institutului Național al Justiției. Iar un an mai târziu, în 2020, Musteață a fost vizat într-o investigație declanșată de ANI, care a stabilit că acesta ar fi încălcat regimul juridic al incompatibilităților, el activând simultan în funcția de membru al Consiliului Superior al Justiției și în funcția de membru al Consiliului Institutului Național al Justiției. În replică, Musteață a respins constatările ANI și a cerut să fie verificate acțiunile inspectorului de integritate și ale șefei ANI.

De altfel,  în iunie 2020, judecătorul a depus cerere de renunțare la mandatul de membru al Consiliului Institutului Național al Justiției

Din iunie 2021, Musteață exercită funcția de președinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii. Numirea a avut loc ca urmare a hotărârii anterioare a Curții Constituționale, care a anulat patru mandate de membri ai CSM.

Ținem să menționăm că inițiativa de a-l propune pe Musteață în calitatea de judecător al Curţii Supreme de Justiţie a divizat opiniile publice. Spre exemplu, fostul secretar de stat al Ministerului Justiției, Nicolae Eșanu, consideră că, promovarea unui membru CSM la Curtea Supremă de Justiție nu este permisă de Legea cu privire la CSM, care prevede expres la art. 20 alin. 3/2 că participarea la concursul pentru promovarea într-o instanță superioară, transferarea  la o  instanță judecătorească de același nivel al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor, precum și a judecătorilor detașați la Institutul Național al Justiției și Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii, se interzic pe perioada exercitării mandatului și timp de 6 luni după încetarea calității de membru sau, după caz, expirarea termenului pentru care a fost detașat. Opinia a fost susținută și de fostul deputat al Platformei DA, Dinu Plângău.

De altă parte, candidatura judecătoarei Oxana Robu, propusă Parlamentului de CSM, nu a bținut susținere nici în Comisia Juridică, nici în Legislativ. 

O să menționăm totuși că, începând cu anul 2004, Oxana Robu este numită, prin decretul președintelui, în fincția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, pe un termen de cinci ani. În 2009, este numită pînă la atingerea plafonului de vârstă. În 2014, revine în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Iar în septembrie 2020, CSM a fost  propusă în calitate de judecător la CSJ.

AGORA menționează că, în prezent, Curtea Supremă de Justiție nu-și poate desfășura activitatea din motivul insuficienței de membri. Potrivit procedurii, CSM selectează candidații pe care-i propune ulterior Parlamentului pentru promivare în funcție. Astfel, se încearcă completarea fucțiilor vacante.