„Afacere” cu bani falși

Pe Telegram există un butic virtual în care sunt vânduți lei moldovenești falși. Acest grup a fost creat în februarie 2021 și are peste 11 mii de urmăritori.

 „Bună ziua dragi clienți am creat acest canal pentru a vă îngrela sumele din buzunarele dumneavoastră,  am activat foarte mult timp pe alte rețele dar, din cauză că ne-au închis, am decis sa deschidem aici, nu ezitați să faceți comandă”, se spune în unul din mesajele transmise în grup. 

În fiecare săptămână apar noi postări cu poze și video cu teancuri de lei și euro, precum și prețurile cu care pot fi cumpărați banii falși. 

„Stimați prieteni, magazinul nostru este deschis, așteptăm comenzile voastre!”, anunță administratorul grupului. 

Mai mult. Cei care stau în spatele paginii anunță oferte speciale și chiar promoții. Astfel, 5 mii de lei falși sunt vânduți cu 600 de lei, iar 10 mii de lei falși - cu o mie de lei. Totodată, este anunțat faptul că sunt vândute bancnote de la 50 la 1000 de lei. 

În alte postări, se anunță că 50 de euro falși sunt vânduți cu 250 de lei, iar 500 de euro - cu 2000 de lei. 

Într-un alt grup de Telegram care se ocupă cu același tip de activități găsim detalii surprinzătoare. 

„Informații despre noi: Magazinul nostru vinde lei moldovenești falși. Produsele noastre sunt de cea mai înaltă calitate, facturile pot fi cheltuite oriunde și se pot distinge de cele reale. Folosim echipamente foarte scumpe, deoarece calitatea este cel mai important lucru pentru noi”, scrie administratorii grupului. 

„Facturile noastre 1: 1 sunt similare cu cele originale. Poate fi distins doar de un angajat al băncii la examinare. Calitatea hârtiei, cernelii și vopselei utilizate în producție este cât mai apropiată de original. Toate consumabilele sunt comandate în Elveția și fabricate pe echipamente profesionale, în conformitate cu toate standardele”, se mai menționează în mesaj. 

Am anunțat reprezentanții Poliției despre acest caz și suntem în așteptarea unei reacții din partea forțelor de ordine. 

Între timp, cercetând grupurile de Telegram, am descoperit că activitățile ilegale nu se limitează la vânzarea banilor falși, existând și grupuri în care sunt oferite servicii sexuale sau unde sunt vândute droguri. Unele grupuri au fost create încă în 2017. Și aici prețurile sunt afișate, fiind însoțite de descrieri. 

Unul din grupurile de pe Telegram în care erau propuse servicii sexuale a ajuns la peste 3.100 de urmăritori. Administratorii grupului explicau aici, cu lux de amănunte, metoda de plata, modul de stabilire a orei și locului întâlnirii. Recent, acest grup a fost blocat pentru postarea materialului de tip pornografic. 

Pe urmele banilor falși de pe Instagram

Am mers și pe Instagram pentru a vedea dacă există asemenea grupuri. Am găsit cel puțin 35 de pagini de acest fel și am început analiza fiecăreia dintre ele. Ceea ce am observat e că multe pagini au avut ultimele postări în luna aprilie sau mai, semn că au intervenit schimbări în activitatea acestora. Tot din analiza paginilor a devenit mai clară modalitatea prin care banii erau transmiși cumpărătorilor. 

Am găsit chiar și screen-uri cu mulțumiri din partea clienților, veridicitatea cărora însă nu o putem demonstra. 

În timp ce unele pagini de pe Instagram au postări de la finele lunii octombrie chiar, altele sunt profiluri private. În multe dintre acestea sunt postate poze care se repetă pe mai multe pagini. 

Potrivit raportului privind activitatea Procuraturii pentru anul 2020, anul trecut au fost înregistrate 113 infracțiuni de fabricare și punere în circulație a banilor falși. Aparent, cifrele sunt în scădere de la an la an.

Telegramul, raiul anonimității 

Lansat în 2013, Telegramul a cunoscut o ascensiune fulminantă ajungând pe  19 octombrie 2021 la 1 miliard de descărcări. Aplicația a fost concepută de Pavel Durov, cunoscut drept un Zuckerberg al Rusiei, deoarece a creat și VKontakte, cea mai mare rețea socială din Rusia. 

Specialiștii internaționali în IT au atras de mai multe ori atenția asupra faptului că în cazul Telegram există multe riscuri ce țin de securitate, iar statutul anonim pe care îl poate avea orice utilizator facilitează dezvoltarea activităților interzise. 

Potrivit reprezentanților Serviciului Tehnologia Informației și securitate Cibernetică din Republica Moldova, este extrem de dificil să aflăm cine stă în spatele grupurilor care practică asemenea activități. 

„În prezent în Republica Moldova nu există cadrul legal ce ar mandata o instituție să intervină în traficul utilizatorului și să controleze activitatea acestora, inclusiv prin interpelare. Telegram este un sistem proprietar de mesagerie instanta,  ce facilitează comunicarea între utilizatori, care răspunde ultimelor norme de securitate informațională, cu utilizarea soluțiilor criptografice avansate, fapt ce face implicarea părților terțe în acesta, practic, imposibilă fără acordul deținătorului sistemului. În țările UE, acest lucru se asigură controlat în cooperare cu furnizorii rețelelor de socializare, precum și, inclusiv, prin mecanisme legale de interacțiune cu serviciile speciale”, a declarat pentru AGORA Ecaterina Staci-Grigorean, comunicatoare în cadrul Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică. 

Am contactat un specialist în IT ca să ne explice în termeni simpli cum stau lucrurile.

„În Telegram unica informație ce poate demasca anume cine ești, este numărul de telefon. Restul informației este criptată cu chei private. Partea cu numărul de telefon este că dacă tu setezi să nu arăți la nimeni, nimeni nu-l poate ști. Deci, serviciile speciale, poliția, nu pot afla cine este persoana și mai ales unde se află, pentru că numărul de telefon poate fi din Moldova, dar persoana se poate afla prin wifi în Brazilia și deci este cam greu de găsit. Chiar dacă poliția ar avea nevoie de acces, Telegram nu oferă aceste date. Unica excepție este FSB, dar numai dacă aceștia prezintă dovezi că persoana este de pe teritoriul Rusiei”,  ne-a spus un specialist în IT care a preferat să-și păstreze și el anonimatul. 

Între timp, unii politicieni au ales să renunțe la Telegram, din cauza lipsei unor reguli mai stricte pe această platformă. Deputatul Dumitru Alaiba a scris într-o postare că nu-și va mai promova mesajele pe Telegram.

„Fără reguli de conduită, zero transparență, în deplină anonimitate, fără niciun sistem de raportare sau penalizare a abuzurilor, cu dreptul de a răspândi orice mizerie despre oricine. (...) Aleg să nu exist pe platforme care facilitează răspândirea falsurilor și nu instituie reguli elementare”, a scris Dumitru Alaiba. 

Republica Moldova și DarkMarket

Tabloul care ni se deschide e că grupurile care vând bani falși sunt doar vârful aisbergului ilegalităților ce au loc în mediul online.

În ianuarie 2021, Europol, care este Agenția Uniunii Europene pentru cooperare și formare în materie de aplicare a legii, anunța că DarkMarket, cea mai mare piață ilegală din lume pe dark web, a fost scoasă din funcțiune în cadrul unei operațiuni internaționale la care au participat șapte țări, printre care și Republica Moldova. Aproximativ o jumătate de milion de utilizatori și peste 2.000 de vânzători au folosit site-ul pentru a vinde droguri ilegale, bani falși, carduri de credit furate sau falsificate, cartele SIM anonime și programe malware.

Ancheta, care a fost condusă de unitatea de combatere a criminalității cibernetice din cadrul Parchetului din Koblenz, a permis ofițerilor să localizeze și să închidă piața, să oprească serverele și să confiște infrastructura infracțională - peste 20 de servere din Moldova și Ucraina.