O schemă de eschivare de la plata taxelor la stat a fost deconsiprată de CNA. Potrivit instituției, această schemă ar fi fost pusă la cale de către proprietarul din umbra mai multor firme, ale căror activitate sunt jocurile de noroc. Omul de afaceri ar fi beneficiat de anumite perioade de graţie, timp în care acesta activa fără a achita licenţa. Pe acest caz a fost deschis un dosar penal, în vizorul ofițerilor anticorupție ajungând şi directorul-adjunct al Camerei de Licenţiere.
Potrivit informaţiilor preliminare, omul de afaceri, care gestionează din umbră opt firme cu un potenţial de circa 1 000 de aparate de joc, avea un scenariu bine pus la punct de eschivare de la plata taxelor de stat.
Cum funcționa schema
CNA explică că schema funcţiona în felul următor: întreprinderile specializate în domeniul jocurilor de noroc achitau licenţa pentru aparatele de joc doar pentru 3 luni. După obţinerea acesteia, ei încetau să o mai achite în continuare. Ulterior, reprezentanţi ai Camerei de Licenţiere efectuau controale şi suspendau licenţa firmelor. Imediat, agenţii economici contestau deciziile Camerei în instanţă, iar în judecată acestea erau tergiversate luni în şir, timp în care întreprinderile activau fără a fi obligate să achite taxa pentru licenţă.
Dosar penal și 50 de percheziții
CNA anunță că în acest caz a fost deschis un dosar penal pentru corupere pasivă şi activă, în vizorul ofițerilor anticorupție ajungând şi directorul-adjunct al Camerei de Licenţiere.
Totodată, instituția precizează că în privinţa acestuia sunt bănuieli rezonabile că ar fi protejat autorii acestei scheme contra unor remunerări ilicite.
Astăzi, procurorii anticorupţie, ofiţerii CNA, împreună cu inspectori de la Inspectoratul Fiscal principal de Stat au efectuat peste 50 de percheziţii în toată ţara la mai multe firme care prestează servicii în domeniul jocurilor de noroc. Totodată a fost percheziţionat şi biroul şefului adjunct al Camerei de Licenţiere. În urma acţiunilor de urmărire penală, au fost ridicate acte şi alte probe relevante pentru cauza penală.
Cât costă o licență
Anual, pentru un aparat de joc, agentul economic trebuie să plătească 21 000 de lei. Potrivit calculelor estimative, doar într-un singur an, în bugetul de stat urma să ajungă 21 000 000 lei în calitate de taxă de licenţă pentru cele aproximativ 1 000 de aparate de joc.
Ofiţerii de urmărire penală şi procurorii anticorupţie investighează cazul pentru a stabili toate circumstanţele: prejudiciul adus statului, complicitatea unor funcţionari de stat şi a judecătorilor care au examinat aceste litigii.
