La distanță de 100 de zile de activitate în Parlamentul de Legislatura a XI-a, PAS enumeră printre realizările fracțiunii ratificarea Convenției de la Istanbul. 

„Această Convenție este primul document juridic recunoscut la nivel internațional. Este un instrument complex care vine să ofere un plus de siguranță femeilor, prevenind fenomenul de violență, protejând victimele și pedepsindu-i pe făptași. Ratificarea Convenții CE privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice a fost dintotdeauna o prioritate pentru echipa noastră. Am convingerea că odată cu implementarea Convenției, fenomenul violenței împotriva femeii va fi diminuat”, a spus în timpul unui raport de activitate a formațiunii PAS, deputata Doina Gherman. 

14 octombrie - deputații votează ratificarea Convenției

La 6 februarie 2017, R. Moldova a semnat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, cunoscută și drept Convenția de la Istanbul, alături de alte 45 de state.

În decembrie 2019, proiectul a ajuns să fie inclus pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului de Legislatura a X-a, însă, a fost exclus de pe ordinea de zi cu puțin timp înainte de începutul ședinței. Astfel, acesta așa și nu a ajuns să fie examinat.

La 14 octombrie 2021, actualul Legislativ a adoptat proiectul de lege privind ratificarea Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice adoptată la 11 mai 2011.

Ratificarea supusă votului în fața a 58 de deputați. „Pentru” au votat 54 de parlamentari din fracțiunea PAS. „Contra” au votat trei deputați din fracțiunea Partidului Șor. Prin urmare, fracțiunea PAS va intra în istoria politică drept fracțiunea care a făcut posibilă ratificarea acestui tratat internațional.

Opoziția spune „Nu” și pleacă din plen în semn de protest 

În timpul examinării proiectului privind ratificarea Convenției de la Istanbul, opoziția și mai exact deputatul socialist Grigore Novac a propus un amendament.

„Aici nu are nimic cu violența asupra femeii. Lucrurile stau ascunse la articolul trei, litera C și F. Și anume „gen va însemna rolurile, comportamentele, activitățile construite social pe care o societate dacă le consideră adecvate pentru femei și bărbați”, menționează deputatul.

Acesta a propus o modificare, formulată astfel:

Argumentele lui Novac țineau de pretinse aspecte ascunse în proiect: „Dacă stați cu inima împăcată că o să apară un fel de „ano”, atunci să fie pe conștiința dvs. Pe acest subiect si-au expus poziția rezervată și cultele religioase, în special Mitropolia Moldovei”.

Amendamentul socialistului nu a fost susținut de majoritatea parlamentară. În semn de protest, BCS a părăsit plenul înainte de votul ratificării Convenției.

Votul în Parlament atacat la Curtea Constituțională

De altfel, BCS nu s-a oprit aici. Deputații și-au manifestat nemulțumirea printr-o adresare la Curtea Constituțională. Mai exact, legea prin care a fost ratificată Convenția de la Istanbul a fost atacată la Înalta Curte de către același deputat Grigore Novac și colegul său Vasile Bolea.

În sesizarea depusă, cei doi parlamentari susțin că nota informativă a Convenției relevă „folosirea camuflată a noțiunii de gen”. Aceștia mai susțin că legislația națională deja cuprinde o serie de acte normative care au drept scop combaterea fenomenului violenței împotriva femeilor și a violenței domestice precum și asigurarea egalității între femei și bărbați.

Cei doi susțin că definiția oferită de Convenția de la Istanbul privind noțiunea de „gen”, reprezintă o deviere radicală de la realitatea biologică a „genului” și opusă celei utilizate de „Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale”, ceea ce în opinia lor ar presupune „identificarea cu anumite principii de bază ale acelei teorii antropologice a „genului” care neagă existența diferențelor naturale dintre cele două sexe biologice.

Prin urmare, deputații au cerut magistraților să  examineze constituționalitatea Legii nr. 144 din 14octombrie 2021 privind ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Cauza se află până în prezent la Curtea Constituțională.

Procesul de ratificare a Convenției de la Istanbul nu s-a încheiat

Deși votul în Parlament a fost la 14 octombrie, trimiterea instrumentului de ratificare a Convenției de la Istanbul către Comisia Europeană a fost amânată. Aceasta, la solicitarea judecătorilor Înaltei Curți care au adresat o astfel de solicitare ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu.

Vezi mai multe detalii aici: Curtea Constituțională îi cere lui Nicu Popescu să amâne trimiterea instrumentului de ratificare a Convenției de la Istanbul

Aceasta după ce la 1 noiembrie, președinta Curții Constituționale a cerut opinia Comisiei de la Veneția, în legătură cu această aprobare de ratificare a Convenției de la Istanbul. Solicitarea vine în contextul dezbaterilor publice iscate din cauza votului dat de majoritatea parlamentară. Prin urmare  trimiterea instrumentului de ratificare se amână până când Comisia de la Veneția va emite o opinie.

Convenția de la Istanbul, prin ochii bisericii și a societății civile

Convenția de la Istanbul a stârnit reacții de nemulțumire și contradictorii în rândul clerului și a comunității creștine. De exemplu, arhiepiscopul de Ungheni și Nisporeni a publicat o scrisoare deschisă adresată Maiei Sandu, în care a rugat-o „părintește” să nu promulge Convenția de la Istanbul, votată deja în două lecturi în Parlament. Arhiepiscopul spunea că acest document ar nega diferențele naturale dintre bărbat și femeie, prin noțiunea de „sex social”, expresie care ar fi folosită în acest proiect.

Iar arhiepiscopul de Bălți și Fălești Markel a mers și mai departe. Acesta a ieșit la 27 octombrie, într-o intervenție video și a anunțat că a interzis deputaților care au votat Convenția de la Istanbul sfânta împărtășanie în toate bisericile Eparhiei de Bălți și Fălești.

Vezi cu Arhiepiscopul Markel s-a ales cu un premiu AGORA pentru cele declarate: Voi ați votat, noi i-am înmânat trofeul! Cum a reacționat Arhiepiscopul Markel când i-am dus un „Bec de aur” de la AGORA (VIDEO)

O zi mai târziu, la 28 octombrie, arhiepiscopul Markel a semnat un decret prin care a eliberat preoțimea Eparhiei de Bălți și Fălești de a înălța rugăciuni pentru conducerea țării. Asta după ce, mai mulți clerici și enoriași au expediat scrisori la adresa arhiepiscopului de Bălți și Fălești, cu solicitarea de a fi scutiți de obligația de a mai pomeni conducerea în timpul Liturghiilor. 

Astfel de reacții contradictorii în societatea civilă au existat și anterior. La finele anului 2019, mai multe persoane s-au adunat la Guvern pentru un protest „mut” în care au solicitat ratificarea Convenției de la Istanbul. În același timp, alte aproximativ 40 de ONG-uri au cerut Executivului să nu de-a curs solicitării de ratificare. 

Protestatarii au adus cu ei pancarte cu mesaje adresate Guvernului, au purtat paglici roșii și au scandat „Ratificați, nu trișați!”

De cealaltă parte, reprezentanții ONG-urilor care se pronunță împotriva ratificării documentului, spun că acesta ar promova ideologia de gen, prin însăși definiția pe care o oferă.

Menționăm că documentul a fost adoptat la 11 mai 2011. Până în prezent, acesta a fost ratificat de 34 de state-membre ale Consiliului Europei, fiind semnat de alte 12 state, inclusiv de Republica Moldova. De asemenea, Convenția a fost semnată de Uniunea Europeană.

Tratatul include 81 de articole cu prevederi, prin care statele părți asigură prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie, protejarea victimelor, urmărirea penală a infractorilor și adoptarea politicilor integrate.

Ratificarea Convenției de la Istanbul a fost promulgată de președinta țară Maia Sandu.