Deputat PAS: Cred că s-ar putea micșora numărul raioanelor sau s-ar putea forma regiuni. Maia Sandu: Nu am văzut Guvernul că vrea să-și asume o reformă administrativ-teritorială (VIDEO)

Reforma administrativ-teritorială ar urma să fie inclusă pe agenda parlamentară în anul 2022. Cel puțin, aceasta afirmă deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Vladimir Bolea în emisiunea Punctul pe Azi, de la TVR Moldova. Dintre scenariile existente, deputatul optează mai mult pentru reducerea numărului de raioane. De altă parte, președinta țării, Maia Sandu, lasă de înțeles că aceasta nu e o prioritate pentru perioada următoare și susține că, deocamdată, „Guvernul nu a arătat că ar vrea să-și asume această reformă”.

Deputatul Vladimir Bolea afirmă că, până acum, au fost prezentate câteva strategii, printre care formarea a trei regiuni: nord, centru, sud. Aceasta presupune micșorarea numărului de primării. Subiectul ar urma să fie pus în discuții în Parlament, în 2022. Printre scenariile enumerate de Bolea se numără și eventuala lichidare a raioanelor sau micșorarea numărului acestora.

„Evident că, în 2022, vom vorbi mult despre acest lucru și se va începe un proces de elaborare a acestei strategii cu implicarea CALM-ului, a primăriilor și întregii societăți”

Cred că, în 2022, vom începe discuțiile despre acest lucru și vom pune pe tapet în Parlament această discuție și această problemă cu reforma. Ea este cerută absolut peste tot. Raioanele în sine, pur și simplu, este o temă absolut depășită. Am fost la nordul R. Moldova și un președinte de raion mi-a spus că raioanele trebuiesc pur și simplu terminate.

Trebuie să aducem serviciile pe care le oferă statul de digitalizare și înalte tehnologii cât mai aproape de cetățean, trebuie să modernizăm foarte mult primăriile căci ele sunt cele care contactează cel mai mult și în mod direct cu cetățeanul”, a spus Vladimir Bolea.

În plus, deputatul a menționat că reforma administrativ-teritorială trebuie să fie una extrem de amplă și foarte mult axată pe cetățean și interesul cetățeanului.

Întrebat dacă optează pentru excluderea raioanelor, deputatul PAS a spus că, în opinia sa, fie va fi micșorat numărul lor, sau vor fi formate regiuni.

La conferința de presă din data de 19 noiembrie, AGORA a întrebat și președinta țării dacă există un scenariu pe care-l vede mai potrivit pentru reforma administrativ-teritorială. Maia Sandu însă a dat de înțeles că acest subiect nu este o prioritate sau, cel puțin, Guvernul nu a manifestat intenția să-și asume această reformă.

„Eu observ un interes foarte sporit pentru acest subiect - reforma teritorial-administrativă și încerc să înțeleg de unde acest interes pentru că nu am văzut din partea Guvernului să vină cu o intenție clară și să spună că are asta pe agendă. Nu spun că nu ar trebui să aibă, doar că am văzut că Guvernul are alte priorități astăzi. Am auzit APL-urile care sunt cei mai vizați de o eventuală reformă, i-am văzut pe ei gata pentru dialog și am văzut că cei de la CALM au și o formulă pentru această reformă. Dar nu am văzut Guvernul că vrea să-și asume o asemenea reformă”, a spus Maia Sandu.

Șefa statului a menționat că aceasta nu este responsabilitatea Președinției, dar instituția ar fi gata să se implice și să se dea cu părerea, dar subiectul ar fi mai curând pe agenda presei.

AGORA precizează că, în 1998, în R. Moldova a fost implementată reforma teritorial-administrativă, în urma căreia, prin Legea 191-XIV/1998, pe harta țării au apărut nouă județe (Edineș, Soroca, Bălți, Orhei, Ungheni, Lăpușna, Tihina, Caul, Chișinău); două unități teritoriale (UTA Găgăuzia și Stânga Nistrului), precum și un municipiu - Chișinău. În anul 1999 a fost creat încă un județ, Taraclia.

CITEȘTE ȘI: Calendarul Independenței. Republica Moldova în 1998: Sărăcie, contrabandă, corupție și un leu prăbușit „sub preș”

Ulterior, în 2003, R. Moldova revine la sistemul sovietic de împărțire administrativă în raioane. Astăzi, țara este împărțită în 32 de raioane, 13 municipii și două regiuni cu statut special. Mai exact, Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia și regiunea transnistreană.

AGORA mai amintește că și guvernul Filip promova ideea unei reforme administrativ-teritoriale, în 20017- 2018, având la bază, la fel, împărțirea țării pe județe. Potrivit premierului de atunci, Pavel Filip, cele 900 de primării existente în Moldova, sunt prea multe pentru teritoriul țării noastre. Această inițiativă însă nu a mai fost implementată.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim