Luați-vă concediu, cât doriți

„Cel puțin”, în loc de „cel mult” patru săptămâni de vacanță. Asta e noua strategie a unei firmei financiare de la Londra, care, pentru a evita surmenajul angajaților, le permite acestora, mai nou, să își ia oricât de multe zile libere au nevoie pentru a se relaxa. Așadar, politica companiei spune că lucrătorii trebuie să consume toate cele patru săptămâni de concediu și mai au dreptul la câteva zile libere la fiecare semestru. Explicația conducerii este că oamenii sunt obosiți din cauza ritmului la locul de muncă, din ultimii doi ani, iar o vacanță scurtă nu ar rezolva situația.

Zile de vineri, fără Zoom

Convorbirile pe aplicația Zoom sau alte platforme online, pe cât de uzuale au devenit, pe atât de obositoare, după cum declară marile companii. De exemplu, o firmă de servicii financiare americană cu sediul la New York a decis să pună pe pauză discuțiile online, cel puțin o dată pe săptămână, în fiecare vinere. Ei le numesc: „Zoom-free Fridays”. Motivul pentru care aceste apeluri au devenit atât de deranjante, este pentru că lucrătorii sunt nevoiție să participe la aceste întâlniri online pe timp de noapte, în weekenduri sau dimineața devreme, din cauza fuselor orare diferite, compania fiind una internațională.

Săptămâna de muncă de patru zile

Programe pilot de implementare a săptămânii de muncă de patru zile au fost implementate în Islanda, Noua Zeelanda, Spania și Japonia. Potrivit studiilor, angajații au raportat o creștere a productivității de până la 40 la sută. Mai nou, din această toamnă, și Scoția pune la încercare un astfel de proiect. Acest lucru înseamnă mai puține ore de muncă, pentru același salariu. Deocamdată, în nicio țară această metodă nu a devenit lege. În Belgia însă, un partid a propus, recent, introducerea săptămânii de muncă de patru zile în normele cotidiene, dar, cu condiția, ca acele 38-40 de ore obișnuite să fie distribuite proporțional în zilele lucrătoare, în beneficiul unui weekend prelungit. Proiectul se află abia pe masa de negocieri. O asemenea propunere se află în discuții și în Quebec, Canada. Liberalii de peste ocean spun că, în timpul pandemiei, cetățenii au realizat că au nevoie de mai mult timp pentru a petrece cu familia, respectiv, ar trebui redus programul de muncă. Ideea politicienilor de acolo este însă diferită de cea gândită de belgieni. În Canada se vrea ca ziua de vineri, care în mod normal este lucrătoare, să fie compensată 50% de stat, 50 la sută de angajatori, așa încât leafa angajaților să nu scadă, în ciuda programului redus.

Angajații nu trebuie deranjați în afara orelor de muncă

În contextul programului de lucru de la distanță, Parlamentul portughez a votat o lege care le interzice angajatorilor să ia în vreun fel legătura cu angajații după încheierea orelor de muncă. Așadar, lucrătorii au tot dreptul să își deconecteze telefoanele sau Internetul spre seară, în timp ce șefii care îi contactează târziu riscă să fie amendați. Aceeași lege mai spune că angajații ar trebui să își asume și facturile la lumină și Internet ale angajaților care muncesc de la distanță.

Bani de la angajatori pentru facturi

Nu doar în Portugalia lucrătorii de acasă se pot alege cu facturile compensate. În România, la fel, există o asemenea prevedere, doar că nu comportă un caracter obligatoriu. La începutul anului 2021, Guvernul de peste Prut a creat toate procedurile ca angajatorii să le dea muncitorilor câte 400 de RON lunar, ceea ce ar însemna în jur de 1.600 de lei moldovenești. Banii, neimpozabili, urmau să fie cheltuiți, de cei care lucrează de la distanță, pentru plata facturile la utilități sau pentru procurarea de mobilier nou, în cazul biroului de acasă. Decizia autorităților române venea să stimuleze telemunca. Potrivit rfi.ro, deși măsura e în vigoare de la începutul anului 2021, doar 5% dintre multinaţionale le-au acordat angajaților un astfel de beneficiu.

Poți lucra când vrei, de unde vrei și tu alegi când să treci pe la birou

Aceasta e lozinca uneia dintre cele mai importante companii de consultață fiscală și audit la nivel global. Conducerea Deloitte a decis să le permită angajaților să decidă singuri când, de unde și cum lucrează. Este vorba de 20.000 de muncitori. Și în acest caz, infecția de COVID-19 a accelerat luarea deciziei. În aceeași situație se află și renumita companie Ford, care le dă voie celor 30.000 de angajați să continue să lucreze de la distanță și după încheierea pandemiei. Aici nu sunt incluși lucrătorii din fabrici, ale căror prezență este indispensabilă.

RECOMANDARE DE LECTURĂ: Nick Stropșa, despreIT, muzică și adaptare la provocările din pandemie

Telemunca în Republica Moldova

În Codul Muncii din Republica Moldova există un capitol aparte dedicat muncii de la distanță. Articolele însă nu prevăd vreo facilitate pentru angajați, în contextul telemuncii. Totuși, unele firme private din țară au decis să continue în același ritm, de acasă, și pe viitor. Olga Radu, directoarea agenției de publicitate Casa IMAGO, ne spune că, în cazul lor, nu mai există asemenea reguli precum aflarea fizică la birou.

„Oamenii IMAGO sunt contractați astăzi per proiect și, respectiv, au regim liber de lucru, somn, mâncare și, în genere, viață. Dacă au nevoie, vin la birou, dacă nu – lucrează de unde vor și pot. E important să estimăm bine resursele, timpul și etapele de lucru pentru fiecare proiect și să ne ținem de aceste limite. De asta am avut și continuăm să avem grijă. Desigur că stabilitatea unui salariu lunar și lucrul la birou este un confort de înțeles. Însă trăim niște vremuri care se schimbă rapid, iar necesitățile clienților noștri sunt atât de diverse, că uneori avem nevoie de specialiști în domenii de care nici nu bănuiam și pe care nu are rost să-i ținem permanent. Mai mult, colegii noștri chiar sunt obișnuiți cu libertatea în timp și spațiu. Biroul nostru e în proces de schimbare, va obține funcții diferite de cele ale unui oficiu cu mese și computere și se va transforma într-un basecamp de expertiză în comunicare strategică și de brand”, a punctat Olga Radu.

Sursa Foto: f6s.com, Olga Radu, directoarea agenției de publicitate Casa IMAGO

Întrebată de cheltuielile la utilități, antreprenoarea spune că acestea ar trebui evaluate de un expert independent, înainte de a fi asumate de angajator.

„Consider că atâta timp cât respectăm, la nivel de companie, timpul și libertatea profesioniștilor cu care lucrăm, vom avea numai de câștigat cu toții. Așa a fost și înainte de pandemie și așa voi continua să lucrez. Dacă omul este odihnit, sătul, calm, va avea plăcere din procesul nostru de lucru și va veni cu rezultate mai frumoase. Ceea ce ține de cheltuielile de lucru de acasă – cred că e mai simplu ca atunci când încheiem o înțelegere cu un expert, acestea să fie considerate incluse în remunerare”, conchide sursa.

Și ONG-ul Genderdoc-M implementează munca de tip hibrid. Anastasia Danilova, directoarea organizației, ne explică că oamenii de acasă își organizează singuri lucrul și ei decid de sine stătător când încep ziua de muncă. La final, contează atingerea indicatorilor propuși și îndeplinirea planului de muncă.

Sursa Foto: linkedin.com, Anastasia Danilova, director executiv Genderoc-M

„Contrar părerii că munca de acasă descurajează și afectează calitatea rezultatelor, nu văd ca vreunul dintre angajați sau angajate să „profite” de situație. Toată lumea a continuat să lucreze la fel ca înainte. Mai mult, mi se pare că această perioadă a contribuit la introducerea în practică a managementului bazat pe încredere. Înțeleg perfect că mulți (inclusiv eu) reușesc să facă treburi casnice în timpul zilei de lucru, dar de ce nu? Acest lucru reduce stresul și ajută la productivitate, nu trebuie să-ți faci griji că copilul tău nu va lua prânzul când vine acasă de la școală, poți lua masa cu el și vorbi, mai degrabă decât să stai la birou, fiind cu gândurile acasă. Cred că am reușit să menținem un echilibru între munca confortabilă și productivă și de calitate. Desigur, sunt angajați și angajate care lucrează constant la birou, deoarece trebuie să ofere servicii oamenilor, cineva vine la birou de câteva ori pe săptămână, alții mai rar. Pentru cei care lucrează la birou, atmosfera a devenit și mai confortabilă, nu există zgomot și aglomerație, există posibilitatea de a se concentra. Munca la distanță nu a afectat salariul, deoarece volumul de muncă este același”, explică Anastasia Danilova.

În general, pandemia a determinat scăderea numărului de ore lucrate, la nivel European. Un studiu Eurostat, publicat în vara acestui an, arăta că, în anul 2020, media europeană a orelor lucrate pe săptămână a fost de 37 de ore, din cauza pandemiei de COVID-19. Cel mai mult au muncit oamenii din Polonia, din peninsula Balcanică și din Turcia. În contrast, cele mai scurte săptămâni de muncă le-au avut cei din Germania, Olanda, Danemarca, Norvegia și Elveția