Cum a ajuns Tatiana Avasiloaie să fie cercetată pentru îmbogățire ilicită?

În februarie 2020, Ziarul de Gardă publică o investigație în care se spune că magistrata de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, Tatiana Avasiloaie poate fi văzută, zilnic, în timp ce intră într-un penthouse cu o suprafață de peste 150 de metri pătrați, amplasat într-un bloc din centrul capitalei.

Prețul de piață al unui asemenea imobil depășește suma de 120 de mii de euro. Apartamnetul nu s-a regăsit însă în declarațiile de avere și interese depuse, anual, de magistrată, acolo unde indică o casă în Chișinău, construită de părinți, dar și un automobil, înregistrat pe numele tatălui său, și el funcționar public.

Ulterior, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) s-a autosesizat din ancheta jurnaliștilor, a emis un act de constatare și a depistat o diferență nejustificată de peste un milion de lei, legată de deținerea apartamentului de lux de tip penthouse situat în centrul capitalei.

Prin urmare, în luna iulie a acestui an, pe numele judecătoarei, Procuratura Anticorupție a intentat o cauză penală pentru îmbogățire ilicită. Potrivit procurorilor, Tatiana Avasiloaie este locatar al blocului în care se află apartamentul, iar serviciile comunale sunt achitate cu regularitate de pe cardul bancar al acesteia. 

La data de 9 noiembrie curent, procurorul general interimar, Dumitru Robu, a solicitat de la CSM acord pentru efectuarea perchezițiilor în acest caz. Perchezițiile au continuat și la 10 noiembrie. Procurorii anticorupție au descins la bunul imobil care, oficial, e administrat, prin procură, de o rudă a magistratei.

Oamenii legii au constatat o diferență substanțială între veniturile obținute de judecătoare și cheltuielile efectuate. Suma se ridică la circa 1,2 milioane de lei. 

„Magistrata, neavând posibilitatea justificării mijloacelor bănești obținute în mod legal, datorită funcției deținute și urmărind scopul dobândirii unui bun imobil în valoare de 1.330.000 de lei, a tăinuit proprietatea reală asupra acestui imobil. Prin urmare, în vederea realizării acțiunilor sale, a decis să procure bunul prin intermediul unor persoane apropiate și să-l înregistreze pe numele acestora”, au comunicat procurorii. 

Averea Tatianei Avasiloaie

Activând în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, în 2020, Tatiana Avasiloaie a ridicat un venit de circa 250 de mii de lei. Salariul lunar ajungând la 21 de mii de lei. În 2001, aceasta și-a procurat o casă de locuit cu o suprafață de 270 de metri pătrați. Judecătoarea, însă, nu a indicat valoarea imobilului. 

Pe străzile orașului, Tatiana Avasiloaie circulă cu un automobil de model „Mitsubishi ASX”, fabricat în 2015 și dobândit în 2017. La fel ca în cazul casei de locuit, magistrata a evitat să indice valoarea mașinii. 

Tatiana Avasiloaie a absolvit în 2003 Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova. Din 2004 până în 2012, ea a activat în calitate de juristă la Ministerul Dezvoltării Informaționale, consultantă principală în secţia grefă şi de contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție (CSJ), referentă la Colegiul civil și de contencios administrativ al CSJ.

Tot în 2012, a fost numită magistrată la Judecătoria Căușeni, pentru un termen de cinci ani. Printr-o hotărâre a CSM din decembrie 2014, Avasiloaie a fost transferată temporar, la Judecătoria Botanica, pe un termen limitat de șase luni, începând cu 2 ianuarie 2015. În luna iunie a aceluiași an, ea a fost numită, prin transfer, în funcția de judecător la aceeași instanță. 

La 11 decembrie 2018, ea a fost desemnată judecător în materie de contencios administrativ la Judecătoria Chișinău, sediul Rîşcani, începând cu 1 ianuarie 2019.

Bună ziua, domnule Alexandru Gheorghieș 

Un alt judecător care este cercetat pentru îmbogățire ilicită este președintele Curții de Apel (CA) Bălți Alexandru Gheorghieș. La data de 16 noiembrie curent CSM a eliberat acordul privind efectuarea acțiunilor de urmărire penală - percheziții, reținerea și arestarea, în privința acestuia, după solicitarea depusă de către procurorul general interimar Dumitru Robu. 

Potrivit procurorilor, cei doi au depus declarații și cooperează cu oamenii legii. Procuratura Anticorupție (PA) în comun cu ofițerii Serviciului de Informații și Securitate (SIS) au efectuat, la 16 noiembrie, în total șapte percheziții în cadrul cauzei penale în care este vizat judecătorul de la CA Bălți. Perchezițiile au fost efectuate la mai multe locații printre care la biroul de serviciu, domiciliul și în automobilul care se află în folosința magistratului.

În urma descinderilor, au fost ridicate de la magistrat mijloace bănești în valută străină (precum dolari, euro, hrivna ucraineană, roni) și valută națională, proveniența cărora magistratul nu a putut să o justifice și două cartușe pentru armă de vânătoare cu țeavă lisă, care erau păstrate fără respectarea regulilor de păstrare a armei și munițiilor.

La data de 18 noiembrie curent, Alexandru Gheorghieș, și unul dintre complicii acestuia, Ghenadie Sîrbu, au fost plasați în arest preventiv pentru 20 de zile, în urma unei decizii a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. 

Judecătorul este cercetat pentru îmbogățire ilicită. Procurorii spun că din 2014 și până în prezent, magistratul a deținut și folosit prin intermediul persoanelor terțe bunuri care nu au fost incluse în declarația de avere și interese personale și care depășesc substanțial valoarea mijloacelor dobândite oficial pe parcursul exercitării funcției de judecător. Aceste bunuri includ: trei automobile de lux, o casă de locuit, precum și alte imobile.

ZdG a constatat că dosarul penal pe numele magistratului are la bază tranzacțiile puse la cale de familia Gheorghieș cu familia femeii de serviciu și a șefului serviciului aprovizionare tehnico-materială a CA Bălți. Judecătorul a obținut, în 2020, în urma unui contract de schimb cu aceștia o casă de locuit, cedând un apartament. Totodată, fiul angajaților CA Bălți deține un automobil de lux, Mercedes GLE, utilizat, de fapt, de către judecător.

Averea lui Alexandru Gheorghieș 

Anul trecut, în calitate de președinte al CA Bălți, Gheorghieș s-a ales cu un venit de peste 386 de mii de lei sau un salariu lunar de circa 32 de mii de lei. Soția acestuia activează la Agenția Servicii Publice și a câștigat aproximativ 98 de mii de lei, suma lunară pe care o punea în buzunar ajungea la puțin peste opt mii de lei. 

Judecătorul a mai obținut o indemnizație la locul de muncă de circa patru mii de lei. Alți 11 mii de lei acesta i-a recepționat de la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) și 2.540 de lei de la Centrul Național de Prevenire a Abuzului Față de Copii, unde a activat în calitate de formator de specialiști. Soția magistratului a obținut peste șapte mii de lei de la CNAS. 

Magistratul are în proprietate opt terenuri, iar cel mai scump valorează peste 25 de mii de lei. În 2020, judecătorul și-a procurat o casă care valorează peste 1,3 milioane de lei. Suprafața imobilului depășește 153 de metri pătrați. 

Tot în aceeași perioadă, Alexandru Gheorghieș a procurat o construcție cu o suprafață de circa 64 de metri pătrați, care are o valoare de peste 100 de mii de lei. Judecătorul a evitat să indice valoarea unui alt bun imobil cu o suprafață de 17 metri pătrați, dobândit în aceeași perioadă. 

Pe străzile din Bălți acesta poate fi văzut la volanul unei mașini de model Audi Q5, fabricată în 2016 și procurată în același an. În prezent, valoarea mașinii este de circa 350 de mii de lei. Familia Gheorghieș deține și trei conturi bancare, pe care sunt depozitați în total peste 270 de mii de lei.

Alexandru Gheorghieș a absolvit în 1993 Facultate de Drept a Universității de Stat din Moldova. Din 1990 până în 2002 el a deținut funcțiile de consultant juridic în colhozul „Gagarin”, ispector la Vama Costești, ajutorul procurorului în cadrul Procuraturii raionului Glodeni și primar al satului Fundurii Vechi, municipiul Bălţi.

În 2002, el a fost numit în funcția de magistrat la Judecătoria Glodeni. Patru ani mai târziu, el a ocupat fotoliul de președinte al aceleiași instanțe. La 31 mai 2012, Alexandru Gheorghieș a fost numit judecător la CA Bălți, iar peste două zile, la 1 iunie 2012, a fost numit președinte al acestei instanțe. În iulie 2016, mandatul i-a fost prelungit prin decret prezidențial la propunerea CSM. 

Un an mai târziu, însă, mai exact în noiembrie 2017, plenul CSM a dispus detașarea lui Alexandru Gheorghieș de la CA Bălți, pentru exercitarea mandatului de membru al CSM începând cu 16 martie 2018, până la 16 martie 2022, inclusiv.

Ulterior, în vremurile tulburi de la CSM din perioada anilor 2019 - 2020, magistratul și-a dat demisia din funcția de judecător, iar, mai apoi, și-a retras-o. La râdul său, plenul CSM, la 16 aprilie 2020, a acceptat cererea de demisie a magistratului și a propus președintelui Republicii Moldova eliberarea din funcție a acestuia, pentru ca o lună mai târziu să accepte deja retragerea cererii de demisie.

Bună ziua, doamnă Olesea Țurcan 

La data de 23 noiembrie curent, CSM urma să examineze cererea procurorului general Dumitru Robu, privind percheziționarea și reținerea magistratei Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, Olesea Țurcan. Ședința a fost, însă, amânată din lipsă de cvorum. Motivul pentru care procurorul a solicitat reținerea acesteia este decizia pronunțată în dosarul Moldasig.

Mai exact, în februarie curent, Inspecția Judiciară din cadrul CSM a constatat că judecătoarea Țurcan a comis abateri disciplinare în dosarul Moldasig, scrie anticoruptie.md. Deciziile magistratei au fost făcute publice de către deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Dumitru Alaiba.

„Inspecția Judiciară [...] a constatat că judecătoarea Olesea Țurcan ar fi comis abateri disciplinare astfel încât a adus atingeri onoarei profesionale și prestigiului justiției în așa măsură încât să afecteze încrederea în justiție”, a declarat Alaiba, citat de Ziarul de Gardă.

Pe 19 noiembrie 2020, Dumitru Alaiba a denunțat la CSM o serie de pretinse încălcări comise de către judecătoarea Țurcan la pronunțarea sentinței în cazul WESNA LTD versus Comisia Națională a Pieței Financiare.

În urma deciziei magistratei, Judecătoria Chișinău a dispus suspendarea executării mai multor hotărâri ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) cu privire la unele măsuri față de acționarii „MOLDASIG” S.A., cu înlăturarea de la executarea atribuțiilor funcționale a administratorului și consiliului societății, instituind administrarea provizorie de către două companii de audit.

Pe 21 noiembrie 2020, Alaiba a expediat Procuraturii Generale o sesizare prin care a solicitat instituției să se implice în cazul „Moldasig”.

Magistrata neagă că în privința ei au fost constate abateri disciplinare

Judecătoarea a precizat că Inspecția Judiciară nu este organul abilitat prin lege să constate abateri disciplinare în privinţa magistraţilor, iar singura autoritate din cadrul CSM cu competenţa de a examina astfel de cauze este Colegiului Disciplinar.

Potrivit ei, Colegiul Disciplinar a examinat raportul întocmit de inspectorul judecător, Diana Ioniţă, şi a emis hotărârea din  28  mai 2021 prin care concluziile inspecţiei judiciare au fost declarate contradictorii, neargumentate și neîntemeiate, motiv pentru care procedura disciplinară a fost încetată.

„Prin răspunsul din 4 decembrie, Procuratura a informat că a examinat solicitarea de a verifica legalitatea acţiunilor (n.r. magistratei Olesea Țurcan) cu încadrarea acestora în baza Codului Penal, fiind refuzată primirea din lipsa temeiurilor rezonabile privind comiterea infracțiunii respective”, a conchis judecătoarea. 

Mai mult, Olesea Țurcan spune că hotărârea de a suspenda executarea mai multor decizii ale CNPF în raport cu acționarii Moldasig a fost una corectă, întrucât potrivit hotărârii Parlamentului din 9 septembrie curent, membrii CNPF au fost demiși in corpore, pentru exercitarea inadecvată, insuficientă şi tardivă a atribuțiilor. 

Averea Olesei Țurcan 

Ultima declarație a Olesei Țurcan, care poate fi găsită pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), a fost depusă în 2020 și indică averea și veniturile pe care le-a obținut sau le avea în posesie în 2018 și 2019. 

Astfel, pe parcursul acestor doi ani, magistrata a realizat un venit de peste 200 de mii de lei sau un salariu lunar de circa nouă mii de lei. 

Familia acesteia are în proprietate un apartament de circa 77 de metri pătrați, dobândit în 2012. Valoarea imobilului depășește suma de 37 de mii de euro. În 2004, judecătoarea a achiziționat un garaj de peste 35 de metri pătrați, valoarea căruia ajunge la aproximativ 13 mii de lei. 

În garajul familiei stă parcat un „Audi Q5”, fabricat în 2010 și procurat opt ani mai târziu. Valoarea mașinii este indicată în valută străină și este de 10 mii de franci elvețieni. 

Olesea Țurcan și-a început activitatea în 2006 în calitate de grefieră la CA Chișinău. În 2012, ea a fost transferată în funcția de asistent judiciar la CA Chișinău. Trei ani mai târziu, aceasta a fost numită în calitate de magistrată la Judecătoria Rîșcani, pentru un termen de cinci ani. 

În iulie 2020, plenul CSM i-a propus președintelui Republicii Moldova (Igor Dodon) numirea magistratei în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă, iar în luna septembrie a aceluiași an a fost emis și decretul șefului statului.

La 20 martie curent, și-a suspendat activitatea pe perioada în care se află în concediu parțial plătit de îngrijire a copilului (29 martie 2021 - 15 ianuarie 2024).

Despre inviolabilitatea judecătorului

Potrivit legislației, judecătorul este inamovibil pe perioada exercitării funcţiilor, cu excepţia cazurilor când este eliberat din funcție. 

Inviolabilitatea judecătorului se extinde asupra locuinţei şi localului lui de serviciu, vehiculelor şi mijloacelor de telecomunicaţie folosite de el, asupra corespondenţei, bunurilor şi documentelor personale.

Judecătorul nu poate fi tras la răspundere pentru opinia sa exprimată în înfăptuirea justiției și pentru hotărârea pronunțată, cu excepția cazului în care vinovăția acestuia a fost stabilită prin sentință definitivă sau, în cadrul unei proceduri disciplinare, s-a constatat intenția ori neglijența gravă în acțiunile sau inacțiunile sale, care au dus la una dintre consecințele prevăzute de Codul Civil.

Urmărirea penală împotriva judecătorului poate fi pornită doar de către procurorul general sau prim-adjunctul, iar în lipsa acestuia de către un adjunct în temeiul ordinului emis de procurorul general, cu acordul CSM, în condiţiile Codului de Procedură Penală.

În cazul săvârşirii de către judecător a infracţiunilor specificate la art. 243, 324, 326 şi 3302 ale Codului Penal al Republicii Moldova, precum şi în cazul infracţiunilor flagrante, acordul CSM pentru pornirea urmăririi penale nu este necesar.

Hotărârile prin care CSM își expune acordul sau dezacordul pentru pornirea urmăririi trebuie să fie motivate și se publică pe pagina web oficială a CSM, cu anonimizarea datelor cu privire la identitatea judecătorului.

Judecătorul nu poate fi reţinut, supus aducerii silite, arestat, percheziţionat fără acordul CSM. Toate acţiunile procesuale în privinţa judecătorului, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, pot fi efectuate numai după emiterea ordonanţei de pornire a urmăririi penale, cu respectarea garanţiilor instituite de normele constituţionale şi actele internaţionale. Acordul CSM nu este necesar în caz de infracţiune flagrantă.

Judecătorul poate fi supus sancţiunilor contravenţionale numai de către instanţa de judecată. Instanţa de judecată informează în mod obligatoriu CSM despre faptul sancţionării contravenţionale a judecătorului.