Criticat de opoziție, proiectul Legii Bugetului de Stat pentru anul 2022 a fost votat de majoritatea parlamentară în prima lectură. Dezbaterile de astăzi au decurs cu multe comentarii apăsătoare din partea aleșilor poporului din fracțiunile BECS și Șor. Proiectul a fost susținut de 57 de parlamentari. Contra au fost 23, iar 3 s-au abținut de la vot.
În dezbaterile din Parlament, la tribună s-a aflat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, care, după ce a prezentat proiectul Legii bugetului, a răspuns la întrebările deputaților. Replicile de mai jos aparțin șefului de la finanțe.
Mai puțin pentru învățământ?!
„Structura Bugetului s-a modificat anul asta, pentru că avem o pondere mai mare pentru protecție socială. De asta, este evident că celelalte ponderi se modifică. Asta nu înseamnă resurse mai puține pentru învățământ. Pentru protecția socială am majorat bugetul cu 4,4 miliarde de lei. Asta e necesar pentru a trece peste vremurile dificile”, a explicat ministrul Finanțelor.
Inflația în Legea bugetului pentru 2022 – 6%. Inflația prognozată de BNM – 15%
„Atunci când s-a publicat raportul BNM, deja bugetul era practic finalizat. Noi, având aceste prognosticuri din alte surse, am avut grijă să vedem care sunt riscurile dacă această inflație se va întâmpla. Din acele analize, observăm că daca creșterea economică se va menține și unica problemă va fi inflația, atunci salariile se vor menține. Dacă situația în economie va fi proastă, atunci nu ne putem aștepta și nu putem garanta nimănui fonduri suplimentare, pentru a menține o creștere de salarizare pozitivă. Noi încercăm să trecem peste această perioadă de criză într-o formă de stabilitate, fără șocuri”, a spus ministrul Finanțelor.
„Sper să le lămuriți transportatorilor din PMAN această creștere economică. Explicați cetățenilor care vor avea creștere salarială de 5%, dar prețurile vor crește cu 15%”, a comentat deputatul BECS, Petru Burduja.
Iar ministrul Finanțelor i-a dat replica: „Vă amintesc că fondul de salarizare crește cu 10%, adică peste rata de inflație prognozată. Din această planificare, rezultă o creștere pozitivă.”
O intervenție la subiect a avut și deputatul PAS, Radu Marian: „Ne confruntăm cu o inflație importată de dinafară, cauzată de încălzire și revenirea economiei. Această inflație ne afectează pentru că noi suntem dependenți de importuri. În toată lumea există acest fenomen de inflație peste așteptări, este o realitate. Am fost și suntem de vulnerabili la șocurile externe.”
Bugetul pentru municipiul Chișinău
„Din acele resurse acordate pentru drumuri, beneficiază în cea mai mare parte Chișinău. În afară de asta, Guvernul acordă suport pe alte dimensiuni: susținerea dezvoltării proiectelor cu finanțare externă, prin acordare de garanții. De asemenea, orașul Chișinău are și resursele proprii pentru a atrage resurse. Guvernul poate veni cu anumite sume de susținere, dacă aceste proiecte sunt bine pregătite. Acestea sunt mecanismele”, a explicat ministrul Finanțelor.
Salariile deputaților vor crește cu 1.500 de lei
Dezbateri aprinse în Parlament a trezit și majorarea disproporționată a salariilor cadrelor didactice față de cele ale deputaților, miniștrilor și altor funcționari de rang înalt
„La pedagogi se va majora cu circa 5,6%, la bieții deputați cu 7,7%, iar la Președinție cu 9,6%. Considerați că deputații și Președinția merită mai mult decât profesorii?”, a întrebat deputata BCS Adela Răileanu.
„Legea care face această ierarhie în sistemul de salarizare a fost aprobată câțiva ani în urmă.
În cazul în care, considerați că trebuie să punem deputații jos în ierarhie, ați putut face asta și anul trecut, dar nu am văzut asemenea inițiative. Dacă vreți ca un deputat să trăiască din venituri necunoscute, las să aibă salariul zero. Fiecare om are familie. Ați putut să rezolvați această problemă în anii precedenți. E un populism ieftin. Dacă cineva crede că puteți aduce oameni la salarii de 3-5 mii de lei sau gratis, e o cale de a distruge țara. Dați să fim onești”, a menționat șeful de la Finanțe.
Salariile pentru bucătari
„La ziua de azi, este o majorare pentru tot sistemul bugetar, prin creșterea valorii de referință, cu 100 de lei. Pe lângă asta, am venit cu măsuri țintite pentru câteva categorii. Cu părere de rău, am putut să ne extindem doar la câteva grupuri. Pentru restul grupurilor o sa revenim. Aceasta e o chestiune de durată, pentru că necesită resurse considerabile adăugătoare”, a declarat ministrul Finanțelor.
Când în țară va fi bine?
„Dificilă întrebare. Dacă s-o începem de la detalii, anul 2022, realitatea ne arată că este un an de criză, unul excepțional. Când o să reușim să scăpăm? Sperăm că 2022 va pune temelia pentru 2023, inclusiv cu instituții mai puternice, pentru ca spre 2025, noi să putem reduce treptat deficitul bugetar. Dar această reducere trebuie bine corelată cu investițiile pe care le aducem în sectorul public”, a comentat șeful de la Finanțe.
La final, de la tribuna Parlamentului, unii deputați au ținut cuvântări critice: „Legea nu prevede niciun ban pentru construcții capitale la Bălți Acest oraș e ignorat. În loc să revizuiți această atitudine discriminatorie”, a afirmat Denis Ulanov de la fracțiunea Șor.
Principalele prevederi ale Legii Bugetului de Stat pentru 2022
Din spusele Ministerului Finanțelor, proiectul bugetului de stat pentru 2022 este bazat pe Programul de activitate al Guvernului, iar la elaborarea acestuia s-a ținut cont de impactul pandemiei COVID-19 și al crizei energetice, de creșterea prețurilor de import și de necesitatea protecției populației în contextul acestor riscuri.
Potrivit proiectului, veniturile la bugetul de stat vor constitui, în anul viitor, 50,1 miliarde de lei, în creștere cu 9,2% față de anul curent. Cheltuielile totale sunt estimate la 65,2 miliarde de lei, mai mult cu 13,1% comparativ cu anul 2021. Deficitul bugetului de stat este prevăzut în sumă de 15,1 miliarde de lei.
Majorarea veniturilor se datorează, în principal, încasărilor din impozite și taxe, ca urmare a îmbunătățirii indicatorilor macroeconomici și unor măsuri de politică fiscală.
La capitolul cheltuieli, sunt prevăzute alocări pentru majorarea ajutorului pentru perioada rece a anului și creșterea numărului de beneficiari ai acestui ajutor. De asemenea, va continua compensarea parțială pentru gospodăriile casnice a costurilor facturilor la gaze naturale și energie termică, precum și va fi extinsă aria de acoperire a proiectelor din cadrul Fondului Național de Dezvoltare Regională.
Principalele surse de finanțare a deficitului bugetar vor fi sursele externe (intrări nete din împrumuturi externe pentru suport bugetar și implementarea proiectelor finanțate din surse externe) și sursele interne (emisiunea VMS și mijloace din vânzarea și privatizarea patrimoniului public).
Soldul datoriei de stat la 31 decembrie 2022 se estimează la 103,3 miliarde de lei, ceea ce va constitui 40,4% din PIB.Totodată, pentru 2022 este prognozată o creștere a Produsului Intern Brut cu 4,5%, o inflație medie anuală de 6,9%, o majorare a exporturilor de 10,6% și a importurilor – de 5,1% și o creștere a salariului mediu pe economie cu 10% față de anul curent.
Vezi și aceste știri

Un nou an școlar, noi specialități în programul studiilor universitare. A fost lansat Programul Profesiile Viitorului: Animație, Dezvoltare Jocuri și Multimedia

Moldova, I am back! | Andrei Sacareanu, tânărul care a revenit din Marea Britanie pentru a lansa o afacere „ascuțită” la Chișinău (VIDEO)

Un bărbat din Chișinău va primi de la stat peste patru mii de euro, după ce judecătorii moldoveni l-au lipsit de permisul de conducere
Advertoriale

Orange a fost desemnată cea mai performantă rețea din Moldova pentru a 10-a oară consecutiv

Ești în căutarea unei universități din țară pentru a-ți continua studiile? Află care sunt motivele de a aplica la USC, de la absolvenții de succes ai universității
