Remitențele - soluție pentru dezvoltarea rurală sau cum banii adunați peste hotare pot naște afaceri acasă (VIDEO)

Remitențele - soluție pentru dezvoltarea rurală sau cum banii adunați peste hotare pot naște afaceri acasă (VIDEO)

Unul din patru moldoveni se află peste hotarele R. Moldova. Acestea sunt estimările autorităților, dar și a unor experți care constată că circa 1,1 milioane de cetățeni ai țării noastre sunt constant în străinătate. Marea partea a celor plecați muncesc și o bună parte dintre ei trimit bani acasă. Se estimează că, doar în 2021,  volumul remitențelor va fi de 1,650 miliarde dolari. Marea parte a sumelor care ajung în Moldova sunt îndreptate pentru consum curent și sprijin familiilor rămase acasă. Însă unii moldoveni se încumetă  să adune ceva bani, să prindă noi idei din ce fac străinii în țara lor, să revină și să înceapă propria afacere în Moldova. Iar în rezultat, apar noi locuri de muncă, satele au o șansă în plus de a se dezvolta, iar economia țării - de a crește. Iată cum funcționează soluția și ce ar mai fi de îmbunătățit.

15 ani peste hotare și un vis realizat: 10 ha de pământ roditor, muncit la Scoreni

Agricultorul Ion Buliga a revenit în Moldova, după ce a muncit 15 ani peste hotare. A reușit să adune ceva bani și a crezut cu tărie că poate să-și realizeze visul acasă - să pună pe roate o afacere în agricultură. Revenit la baștină, bărbatul și-a cupărat un teren agricol pe unul dintre dealurile din preajma satului Scoreni, raionul Strășeni. S-a întâmplat în 2015. L-a prelucrat încrezător că este pământ odihnit și roditor, iar acum, Ion Buliga se mândrește cu cele 5 ha de viță-de-vie și 4,5 ha de livadă de prun. 

Începutul n-a fost ușor, spune agricultorul. A fost nevoie de multă muncă și investiții pe măsură, care se estimează la 2 milioane de lei. Aici însă a fost ajutat de programul de stat PARE 1+1, accesat în 2018. La cele 500.000 de lei cheltuite în acel an, agricultorul a primit sprijin jumătate din sumă. 

„La livadă sunt mai puține investiții, iar la vie mai multe. Am luat sârma zincată, suporturile. În continuare, vreau să instalez irigare, să construiesc singur o cameră frigorifică, pentru că, acum dacă nu le am, trebuie să plătesc și transportul până la camerele frigorifice și acestea sunt cheltuieli în plus”, planifică antreprenorul.

Agricultorul asigură zona rurală și cu locuri de muncă. Pentru a-și lucra via, Ion Buliga are nevoie de zeci de lucrători sezonieri. „Primăvara este mai mult de lucru, când se curăță via, la legatul lăstarilor vara. Dar cel mai mult este de lucru la recoltat. Am nevoie de 30-40 de lucrători pentru 2-3 și chiar poate 4 zile ca să strângă tot masivul”, estimează agricultorul.

Și rezultatele sunt îmbucurătoare. În anul patru de recoltă la struguri, se estimează o roadă calitativă de 10-12 tone/ha. Antreprenorul este mulțumit că poate să muncească acasă și intenționează să-și dezvolte afacerea în agricultură.

Cărămidă cu cărămidă: Dumitru Arvat și-a clădit afacerea acasă cu bani adunați peste hotare

Dumitru Arvat s-a aflat printre străini de când avea 14 ani. După mai mult timp departe de baștină, în 2017, moldoveanul a revenit în Moldova din Anglia.

„La un moment dat, nu-mi mai doream nici banii. Tot ce voiam, era să revin acasă, alături de familie. În plus, fiind plecat de mic, ceea ce mi-am dorit a fost să lucrez pentru mine, nu pentru altcineva”, spune Dumitru.

Cu sine a adus și o idee de afacere, pe care a prins-o tot de pe la străini. Pe paginile de internet americane a văzut primul concept despre cum pot arăta altfel materialele de construcție și anume cărămida lego. Ideea l-a aprins și, cu toate că în țara noastră nu există o practică de unde ai putea desprinde secretele de producție, asta nu l-a oprit.

„Eu, fiind constructor de profesie, această formă neobișnuită a cărămizii mi-a atras atenția. Spre exemplu, în construcția unei case cu cărămidă lego se fac economii de 30% față de materialele obișnuite”, afirmă antreprenorul.

Dumitru a pornit calea antreprenorialului mai mult intuitiv, dar sigur că v-a răzbate. În plus, bărbatul a îndrăznit să-și dorească și să inițieze afacerea în locurile natale, localitățile învecinate Țahnăuți și Țareuca din raionul Rezina.

Iar pentru că ideea se materializează doar cu bani, antreprenorul n-a ezitata să mai plece pentru un an printre străini ca să mențină ceea ce a pornit acasă.

„Am mai muncit încă un an, așa încât am reușit să fac ceea ce mi-am pus în plan. A fost  nevoie de 300 de mii de lei ca să încep afacerea. Lucrurile mergeau bine, dar aveam nevoie de utilaj mai performant. Așa am aplicat la programul PARE 1+,  în 2019. Am obținut o susținere nerambursabilă, dar, totodată, am fost instruit așa ca să gestionez corect afacerea”, spune antreprenorul.

Cu cei 250 de mii de lei suport din partea programului, Dumitru a reușit să dea un nou impuls afacerii sale. La distanță de patru ani de la prima cărămidă produsă, rezultatele de la „LegoLinia Construct” vorbesc de la sine.

„Acum am ajuns să exportăm 20% din ceea ce producem. Cărămida noastră ajunge peste hotare în România, Franța. Datorită calității pe care o garantăm, ne bucurăm și de cerere pe măsură. Zilnic, ajungem să producem 3.000-4.000 de cărămizi”, spune Dumitru Arvat.

Afacerea cu cărămidă asigură nu doar dezvoltare economică regională, dar și câteva locuri de muncă. În procesul de producere sunt antrenați cinci angajați.

Prin propriul exemplu, Dumitru Arvat încurajează și alți moldoveni migranți să revină în țară și să-și inițieze propriile afaceri.

Expert economic: Moldovenii se întorc nu doar cu bani, ci mai ales cu cunoștințe

Se estimează că în anul 2021 volumul remitențelor care vor ajunge în R. Moldova, va fi de circa 1,650 miliarde dolari, ceea ce ar fi un maximum istoric cu indici similari în anul 2008 - de 1,660 miliarde de dolari și în 2014 - 1,613 miliarde de dolari.  Expertul economic Veaceslav Ioniță estimează că, în realitate, creșterile ar fi rezultatul faptului că remitențele ajung în Moldova în volum mai mare pe căi oficiale cum ar fi transferurile bănești, decât pe căi neoficiale.

„Trebuie să știm că volumul remitențelor reale este mult mai mare decât volumul datele  BNM. În cadrul unui sondaj realizat de IDIS Viitorul, s-a constatat că banii vin prin câteva canale - transferuri bănești, persoanele îi aduc singuri când vin acasă, trimit prin rude, cu microbuzul și prin carduri străine care se utilizează în Moldova. Suma reală a remitențelor cred că este la 2,1 - 2,2 miliarde de dolari anual în ultimii ani”, estimează expertul.

Prin urmare, astfel de sume înseamnă un aport semnificativ pentru economia țării. Marea majoritate a banilor trimiși de peste hotare ajung să fie cheltuiți pe necesități zilnice. Însă, o altă parte din veniturile adunate în străinătate ajung să fie investite în afaceri deschise în Moldova.

„Remitențele care s-au învestit în R. Moldova înseamnă nu doar locuri de muncă. Banii cu care vin migranții acasă e 10% din partea bună. Cel mai bun e că acest cetățean vine cu abilități și cunoștințe. El deja știe ce să facă. Oamenii de ce pleacă? Nu doar pentru că nu-s bani, dar și pentru că nu exista perspectivă ce ar putea face în țară. Și revin nu pentru că au ceva bani adunați, dar pentru ei știu ce trebuie să facă cu ei”, spune Ioniță.

Cum încearcă statul să susțină afacerile moldovenilor reveniți acasă

Soluția privind dezvoltarea economică prin atragerea remitențelor este aplicată în R. Moldova din 2010-2011, când a fost lansat programul PARE 1+1. Acest program este susținut de Uniunea Europeană și le oferă șansa unui viitor acasă moldovenilor care vor să revină de peste hotare și să inițieze o afacere, așa cum a făcut-o Ion Buliga și Dumitru Arvat.

Cu alte cuvinte, lucrătorii migranți sau rudele lor de gradul întâi pot iniția în Moldova o afacere cu bani câștigați peste hotare, iar statul promite la fiecare leu investi încă un leu susținere. Suma nerambursabilă însă nu va depăși 250.000 lei.

În esență, programul își propune două lucruri de bază. Primul ar fi motivarea lucrătorilor migranți să revină acasă și să lanseze o afacere. Iar alt scop este redirecționarea remitențelor nu în consum, ci în lansarea și dezvoltarea afacerilor. 

Pe lângă beneficiile bănești oferite de program, migranții sau rudele de gradul întâi beneficiază și de instruire în cadrul unei formări antreprenoriale de 10 zile, care este o componentă obligatorie. Această instruire include tot necesarul de cunoștințe pentru lansarea întreprinderii, managementul financiar, elaborarea planului de afaceri și alte componente. Cursurile sunt un suport pentru viitorii antreprenori și-i ajută să implementeze cu succes proiectele investiționale. În plus, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, cea care gestionează programul PARE 1+1, oferă suport consultativ și informațional de care au nevoie pe o perioadă de monitorizare ce durează doi ani, perioadă în care se fac investițiile.

10 ani de proiect - 1 miliard de lei investiți în economia țării

Soluția s-a dovedit eficientă în timp. Programul PARE 1+1 a fost prelungit din 2011 la fiecare trei ani cu ajustări sistematice. În 10 ani, peste 1.800 de proiecte ale moldovenilor cu bani adunați din munca peste hotare au fost finanțate suplimentar în țară. Suma din remitențe constituie peste 381 de milioane de lei.

„În măsura granturilor acordate s-a atras investiții în economie de peste 1 miliard de lei, ceea ce demonstrează că pentru fiecare leu acordat sub formă de grant s-au generat trei lei investiții în economie. Asta, deși programul prevedea inițial un leu finanțare la fiecare leu investit. Noi reușim să finanțăm anual circa 200 de afaceri. Desigur că de la an la an crește interesul și cererea este mai mare”, menționează șefa Direcției finanțare stratup-uri PARE 1+1, Olesea Frunză.

Și în 2021 au fost finanțate deja 60 de afaceri inițiate de moldoveni cu bani câștigați peste hotare. Iar alte circa 100 de proiecte urmează să fie finanțate până la finele acestui an.

Este de menționat că, cele mai multe remitențe investite în afaceri în Moldova vin din Italia, Maria Britanie, Rusia și Germania. Peste 30% din total beneficiari sunt femei. Cât despre misiunea de a convinge pe cei plecați să se întoarcă acasă, în cadrul programului se numără peste 500 de lucrători migranți care s-au întors acasă și și-au lansat afacerea aici.

80% din afacerile inițiate din remitențe sunt dezvoltate în zonele rurale

Proiectul este, în mare parte, și despre dezvoltarea localităților rurale. Datorită afacerilor lansate se creează noi locuri de muncă  în satele Moldovei. Potrivit amplasării geografice, 80% dintre antreprenorii migranți își dezvoltă activitatea în regiunile rurale ale țării.

Potrivit datelor PARE 1+1,  peste 55% dintre beneficiari investesc în afaceri din domeniul agriculturii. Prin aceasta îmbunătățesc infrastructura agricolă și sunt create lanțuri valorice.

În plus, deoarece beneficiarii vin din țări dezvoltate, aceștia implementează inovații și tehnologii atât în cultura vegetală, cât și în zootehnii pe baza modelelor văzute și studiate în alte țări străine.

Restul afacerilor demarate țin de domenii ca prestarea de servicii, transport , industrii prelucrătoare sau HoReCa.

Ce ar fi de îmbunătățit pentru soluție

„Acest program al statului este un ajutor și e bun pentru cei care au decis să pornească o afacere, dar nu e suficient ca să-l facă pe cineva să ia această decizie”, susține expertul economic Veaceslav Ioniță.

Expertul sugerează că principalul factor ce ar atrage migranții să investească acasă ar fi cererea sau garanția că producătorul va avea unde să-și realizeze marfa/produsul.

„Aud deseori că la noi migranții nu investesc din cauza corupției sau din cauza legislației defectuoase. Este un clișeu neadevărat și des folosit. Principalul impediment pentru investitor este că nu are vânzări, nu are piață de desfacere. Spre exemplu, în anii 90 era corupție adevărată, dar domeniul transporturilor în capitală a reușit să se dezvolte. La fel, corupția este și în domeniul construcțiilor, dar ramura se dezvoltă în continuare. Asta pentru că cererea este atât de mare încât acoperă restul.

În ultimii 10 ani s-au dezvoltat foarte bine zonele economice libere. Asta pentru că toate întreprinderile deschise aici aveau piață de desfacere și aveau vânzări garantate pentru producție. Cât n-ar fi de straniu, corupția și mediul nociv este o problemă, dar e mai minoră când în țară este consum și cerere”, spune expertul.

Iar dacă analizăm faptul că majoritatea investitorilor sunt atrași de domeniul agricol, Ioniță sugerează și pe această dimensiune o soluție.

„Principala problemă a cetățeanului nostru și a celor care au falimentat în agricultură este lipsa unui sistem logistic de procesare, colectare și vânzare a producției agricole. Un singur fermier nu are capacitatea de a intra pe rețelele de distribuție și e nevoite să se asocieze. Doar așa pot să penetreze pe piața internă și externă. Prin urmare, cea mai mare investiție pe care o poate face Guvernul în sprijinul agricultorilor este crearea bursei agricole care ar fi locul unde se tranzacționează mărfurile agricole și unde se știe din timp cererea, volumul necesar de producție și unde se formează prețurile. La fel se garantează vânzările. La bursă există un contract e vânzare a produselor, contractul devine hârtie de valoare care poate fi gajat la bancă. Agricultorul poate primi credite în baza contractului de vânzare pentru viitor”, spune expertul.

Vezi aici un material de soluții din domeniul agriculturii: Produsele agricole noi - soluție pentru producători și stimul pentru dezvoltarea economiei naționale (VIDEO)

Ioniță constată că, în prezent, activitatea economică a țării se concentrează în mare parte în Chișinău. Prin urmare, binevenit și drept sprijin pentru investițiile migranților, ar fi aprobarea așa numitei Legi a zonelor defavorizate -o lege prin care statul ar oferi niște facilități fiscale în cazul celor care ar investi în zone considerate defavorizate.

„Remitențele pentru Republica Moldova ar fi o sursă prin care să se dezvolte afaceri și pe această cale am putea să depășim decalajul tot mai grav în domeniul dezvoltare în Chișinău și restul țării”, spune Veaceslav Ioniță.

Amintim că AGORA a abordat problema migrației și într-un alt material din categoria jurnalismului de soluții: Migrația - problemă sau oportunitate de dezvoltare a localităților? Soluția prin care diaspora sprijină locurile natale (VIDEO)

Și acest material face parte dintr-un proiect de Jurnalism de Soluții, lansat de AGORA. Acesta este finanțat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile din articol aparţin autorului şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.

Fii și tu parte a comunității AGORA. Ia-ți un abonament, susține presa independentă și primește informații operative, povești de viață, istorii de succes sau exemple demne de urmat. În plus, special pentru tine, susținătorul nostru, AGORA oferă materiale în format divers - text, video sau audio.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Produsele agricole noi - soluție pentru producători și stimul pentru dezvoltarea economiei naționale (VIDEO)

Produsele agricole noi - soluție pentru producători și stimul pentru dezvoltarea economiei naționale (VIDEO)

Migrația - problemă sau oportunitate de dezvoltare a localităților? Soluția prin care diaspora sprijină locurile natale (VIDEO)

Migrația - problemă sau oportunitate de dezvoltare a localităților? Soluția prin care diaspora sprijină locurile natale (VIDEO)

Soluții: „Unde-s doi puterea crește” sau cum pot micii agricultori, prin asociere, să concureze cu giganți de pe piețe externe

Soluții: „Unde-s doi puterea crește” sau cum pot micii agricultori, prin asociere, să concureze cu giganți de pe piețe externe

Soluții: Turismul rural, un nou suflu pentru satele Moldovei: Cum arhitectura, tradițiile și ospitalitatea localnicilor pot genera beneficii

Soluții: Turismul rural, un nou suflu pentru satele Moldovei: Cum arhitectura, tradițiile și ospitalitatea localnicilor pot genera beneficii

Soluții: Sisteme de canalizare, iluminat stradal sau renovarea școlilor. Proiectele sunt reale, chiar dacă statul n-are bani. Iată cum(VIDEO/INFOGRAFIC)

Soluții: Sisteme de canalizare, iluminat stradal sau renovarea școlilor. Proiectele sunt reale, chiar dacă statul n-are bani. Iată cum(VIDEO/INFOGRAFIC)

România va oferi ajutor nerambursabil R. Moldova în sumă de 100 milioane de euro

România va oferi ajutor nerambursabil R. Moldova în sumă de 100 milioane de euro

Advertoriale
Dobândă preferențială la credite, dacă primiți salariul pe cardul FinComBank

Dobândă preferențială la credite, dacă primiți salariul pe cardul FinComBank

Maib și Western Union lansează serviciul de transfer de bani din străinătate direct pe card

Maib și Western Union lansează serviciul de transfer de bani din străinătate direct pe card

Maib continuă lanțul de modernizări. Acum Sucursala Bălți are un nou design modern și comod pentru clienți

Maib continuă lanțul de modernizări. Acum Sucursala Bălți are un nou design modern și comod pentru clienți

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: Ce-și doresc femeile? Ce-și doresc bărbații? (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: Ce-și doresc femeile? Ce-și doresc bărbații? (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Pune-un ban deoparte (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Totul despre bani (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Care-i treaba cu șefii, ce mașini conduc și de ce au camere video în birou (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Soluții noi pentru probleme vechi sau ce ne facem cu rănile căpătate la terenul de joacă (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Dodon, despre proiectul politic al lui Ceban: Primarul nu a consultat și nu trebuie să consulte cu noi această decizie
  • 2
    Un autocar de pe linia Chişinău-Bucureşti a ars în totalitate pe traseu
  • 3
    Kremlinul consideră că problema suspendării livrărilor de gaze către Moldova este una „strict comercială”
  • 4
    Gazprom cere ultimativ achitarea avansului pentru consumul de gaze până pe 20 ianuarie. Guvernul ia în calcul o nouă stare de urgență
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.