Angajați și după pensie

Victor Urecheanu are 66 de ani și locuiește în Chișinău. Acum patru ani a atins vârsta de pensionare, însă a ales să muncească mai departe, chiar dacă primește o pensie de două ori mai mare decât cea minimă. Motivul de a continua să meargă la serviciu a fost unul strict economic.

„Dacă este să luăm în considerare prețurile de pe piață, atunci noi nu o scoatem la capăt numai cu pensia. Trebuie de plătit comunalele, mai trebuie un tratament oarecare, de aceea și avem nevoie de bani. Cu prețurile care le avem la comunale, prețurile din piață, transportul public e clar că nu ne descurcăm”.

Deși spune că starea de sănătate nu e tocmai bună, recunoaște că nu are altă alegere decât să continue să meargă la serviciu sau să se mute la țară.

„Bineînțeles că atunci când te apucă durerile de spate, de picioare, oboseala dă de știre, dar muncim, fiindcă ieșire din situație nu este alta. Ne simțim în puteri că putem continua, de asta și muncim. O facem ca să putem trăi. (...) Bătrâneți fără griji poate și există, dar undeva în Europa, în Statele Unite, unde pensionarii au ieșit la pensie și stau liniștiți, călătoresc, dar noi ca să ieșim la pensie să călătorim putem doar dacă luăm o sacoșă cu mâncare și ne ducem în pădure nu departe și apoi venim acasă, asta e odihna”, spune bărbatul.

Alți peste 172 de mii de pensionari din țară continuă să muncească, iar cei mai mulți dintre ei locuiesc în capitală. De notat că numărul femeilor pensionate care lucrează este cu 20% mai mare decât cel al bărbaților.

Pensionarea activă este văzută cu ochi buni în Uniunea Europeană, unde, potrivit datelor oficiale, 27,5% din persoanele cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani continuă să lucreze.

Există însă un detaliu care diferențiază la acest capitol Moldova de statele europene, și anume speranța de viață.

Datele statistice arată că bărbații din Moldova trăiesc în medie 65,9 ani, iar femeile 73,9 ani. Astfel, speranța medie de viață este de 69,8 ani, cu 11,5 ani mai mică decât în Uniunea Europeană.

Reforme fără finalitate

Începutul reformei sistemului de pensionare a fost marcat prin adoptarea în 1998 a Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat. Conform acesteia, în Republica Moldova a fost introdusă o formulă nouă de pensionare, care leagă direct suma contribuţiilor individuale cu mărimea viitoare a pensiei.

Concomitent a început procesul de renunţare treptată la anumite privilegii şi înlesniri la ieşirea la pensie, precum şi majorarea pe etape a vârstei de pensionare şi a stagiului de cotizare necesar.

Astfel, dacă anterior bărbaţii ieşeau la pensie la vârsta de 60 de ani, iar femeile la 55 de ani, atunci, începând cu 1 ianuarie 1999, vârsta de pensionare a început să se majoreze cu 6 luni anual şi către anul 2008 urma să constituie 65 de ani pentru bărbaţi şi 60 de ani pentru femei. Ulterior, însă, legea a fost modificată, iar vârsta de pensionare a fost îngheţată la nivelul anului 2002, adică: 62 de ani pentru bărbaţi şi 57 de ani pentru femei.

Potrivit experților, drept urmare, sistemul de pensionare al Republicii Moldova a reprezentat mulți ani un hibrid destul de complicat, care includea un şir de prevederi din sistemul moştenit din vremea sovietică şi elemente ale sistemului nou de asigurare.

Timp de 12 ani vârsta de pensionare nu a fost modificată, iar în 2015 reprezentanții Băncii Mondiale declarau că pe termen lung problema pensiilor este asemenea unei bombe cu ceas pentru economia moldovenească, recomandând majorarea în termenii cei mai restrânși a vârstei de pensionare, fapt ce urma să permită majorarea pensiilor.

Ulterior, în 2017, a fost stabilită vârsta standard de pensionare de 63 de ani, atât pentru femei cât şi pentru bărbați. Reforma însă nu a durat mult timp, unele prevederi fiind ulterior modificate, în special a fost redusă durata de contribuție.

La finele lui 2020, socialiștii și aleșii PP Șor au votat pentru reducerea vârstei de pensionare până la 57 de ani pentru femei și 62 de ani pentru bărbați.

În decembrie 2021, majoritatea PAS din Parlament a votat în prima lectură la revenirea la prevederile anterioare acestui vot.

Astfel, la 1 ianuarie 2022, vârsta standard de pensionare pentru bărbați ar urma să fie 63 de ani, iar pentru femei - 59,6 ani la 1 ianuarie și 60 de ani la 1 iulie 2022. Vârsta ar urma să crească gradual pentru femei până în 2028.

Opoziția a criticat dur decizia.

„Economisesc pe oamenii noștri. Acestei guvernări nu îi sunt convenabili pensionarii. De la 1 ianuarie, 60 de mii de pensionari care au meritat să iasă la pensie nu o vor putea face, dar ei au plătit statului pentru aceasta toată viață prin impozite. În schimb, guvernarea PAS pune în buzunar 1,5 miliarde de lei pe an doar în baza acestei măsuri”, a declarat socialistul Vladimir Odnostalco.

Guvernarea explică însă că a trebuit să aleagă între două situații: să avem mai mulți pensionari cu pensii mici sau mai puțini, dar cu pensii ceva mai mari.

„Graficul creșterii vârstei de pensionare pentru femei a fost elaborat în urma unei analize ample de guvernele anterioare. Noi aveam acest draft, nu era introdus de acest Guvern și el reiese din faptul că pe sistemul de pensii este o presiune foarte mare. Dacă în 2014 pentru fiecare 10 pensionari lucrau 14 salariați, astăzi pentru fiecare 10 pensionari lucrează doar 12 salariați. Era nevoie de o intervenție pe sistemul de pensii. Graficul este lungit în timp pentru ca să fie mai ușor de absorbit de femei”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari.

Pensionarea anticipată - cele două părți ale monedei

Modificările votate recent de Parlament în prima lectură prevăd și introducerea pensionării anticipate. Aceasta este concepută pentru persoanele care nu au atins vârsta standard de pensionare, dar care își doresc să se pensioneze.

Astfel, de la 1 ianuarie 2022, bărbații ar urma să se pensioneze anticipat dacă au 39 de ani stagiu contributiv, iar femeile 35,6 ani. În cazul femeilor, stagiul necesar va crește gradual până la 37 de ani, în 2024.

De menționat că aceasta perioadă nu poate include concediul de îngrijire a copilului așa cum prevedea legea din 2017. Reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale spun că anterior existau prea mulți doritori să beneficieze de acest tip de pensie, motiv pentru care resursele din sistem erau pe punctul de a se epuiza.

Pensionarii moldoveni, printre cei mai săraci din Europa

Pensia minimă a fost până nu demult de 1.188 de lei, fiind majorată începând cu 1 octombrie 2021 până la 2.000 de lei.

Totodată, în 2021, pensia medie a fost în Republica Moldova de 2.067 de lei, cu 50% mai mare decât era în 2013. Doar în Chișinău aceasta a depășit minimul de existență ajungând la 2.940 de lei. Cea mai mică pensie medie au primit-o locuitorii din sudul țării - 1.740 de lei.

Datele mai arată că pensionarii moldoveni au printre cele mai mici venituri din Europa. Astfel, pensia medie din Moldova este de circa 16 ori mai mică decât cea din Finlanda, și de trei ori mai mică decât cea din România.

Statisticile nu sunt deloc îmbucurătoare. În următorii 20 de ani, în Republica Moldova, ponderea oamenilor în etate va deveni tot mai mare. Astfel, rata persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani va depăși 32,3%, iar a celor cu vârsta mai mare de 65 de ani - 24,4%.