În căutarea anexei „ideale”

Am pornit prin Chișinău în căutarea deciziilor „arhitecturale” care ar putea să ne surprindă. Și, sincer vorbind, nu a trebuit să ne plimbăm prea multă vreme.

Sectorul Buiucani ne-a oferit un adevărat șoc arhitectural. Am găsit o clădire invadată de anexe, alături de care construcțiile au urcat până la ultimul etaj. Pe deasupra, imobilul are și mansarde.

În sectorul Botanica am mai dat peste un exemplar ieșit din comun. O anexă construită la etajul doi care se ține pe doi stâlpi. 

Mai zăbovim în sectorul Botanica pentru o admira anexele însoțite de grădini, care la rândul lor sunt înconjurate de garduri. Cu alte cuvinte: o simbioză dintre viața la bloc și cea la curte.

Tot aici o altă curiozitate: un loc de parcare în aer liber, îngrădit și acoperit. 

În sectorul Rîșcani o anexă ne atrage atenția. A fost decorată cu mâini multicolore desenate pe pereții de la etajul unu și doi. 

Tot în sectorul Rîșcani regăsim niște motive observate și mai devreme, curțile private de la bloc. 

Același fenomen îl observăm și în sectorul Ciocana. 

Cum au apărut anexele și ce riscuri presupun

În 1946, în Chișinău apăreau așa numitele „stalinci”, în 1960 a început era „hrușciovcelor”, mai aproape de anii 70 a venit rândul „brevnivcelor”, iar, după anii 90, capitala a fost invadată de așa-zisele „pristroici”. 

„S-a întâmplat în anii 90 când a slăbit capacitatea autorităților publice de a monitoriza, reglementa și autoriza în mod clar și vădit lucrurile și din lipsă de spații fiindcă vreo 15 ani după căderea Uniunii Sovietice practic nu s-a construit. Oamenii încercau să caute diverse soluții pentru a-și îmbunătăți condițiile de trai, din punctul meu de vedere, evident, pentru că nu tot timpul mai mulți metri pătrați înseamnă și creșterea calității vieții”, spune Andrei Vatamaniuc, arhitect și unul dintre fondatorii Centrului de Urbanism.

Potrivit arhitectului, o parte din anexele din Chișinău ar fi fost înregistrate, în timp ce altele rămân în ilegalitate. 

„Acces în apartamentele oamenilor nu ai ca să îți dai seama de starea blocului, starea anexelor. Foarte multe dintre ele sunt făcute atât de prost încât nu le poți numi construcții. Elementar dacă te uiți la ele sunt fisurate, nu sunt termo-izolate, apa curge nu pe unde trebuie, există foarte multe probleme tehnice”.

Riscurile unor asemenea construcții sunt mari dacă e să ținem cont mai ales de faptul că Republica Moldova se află într-o zonă seismică activă. 

„A face o anexă la o clădire existentă presupune să faci investigații tehnice, expertize tehnice la construcția de bază ca să îți dai seama dacă poți să faci lângă ea ceva anexat. (...) Ca să faci un gol și ca clădirea de bază să nu piardă din stabilitate sunt necesare intervenții corecte. Golurile acestea se fac în bază de proiect, de expertiză tehnică, nu le poți face oriunde sau la orice clădire. Trebuie evaluată starea clădirilor”, a mai precizat Andrei Vatamatiuc. 

Expertul spune că în condițiile în care peretele clădirii este spart, acesta poate deveni veriga slabă pentru întregul bloc.

„Spre exemplu, în clădiri din panouri prefabricate este foarte periculos să extinzi golurile mai ales la etajele inferioare. Atunci când se fac sau s-au făcut anexe și practic s-au scos panourile prefabricate acestea sunt locuri foarte slabe, sunt periculoase anume pentru blocurile cu astfel de structură. Acolo unde avem structură din cărămidă, blocuri de calcar e un pic altă situație, nu e atât de grav, există măsuri compensatorii în cazul dat”, declară Andrei Vatamaniuc.  

Totodată, arhitectul menționează că, în mare parte, terenurile de lângă blocuri aparțin municipalității, iar în unele cazuri -asociațiilor de locatari. Astfel, ocuparea abuzivă a acestora reprezintă o contravenție. 

Ce spune legea?

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1159 din 24 octombrie 2007, construirea şoproanelor, garajelor şi altor construcţii (anexe) trebuie efectuată numai după obţinerea autorizaţiei de construcţie.

Câțiva ani mai târziu, construcția anexelor a fost interzisă. 

Legea cu privire la locuințe, adoptată în 2015, prevede că este interzisă extinderea încăperilor din contul balcoanelor şi al loggiilor în blocul locativ, precum şi extinderea balcoanelor şi loggiilor existente. De asemenea, nu sunt permise intervenţii care afectează structura de rezistenţă a blocului locativ (în interiorul încăperilor/apartamentelor), comasarea apartamentelor pe verticală cu spargerea sau demontarea planşeelor.

Interzise sunt și acţiunile care afectează aspectul arhitectural al blocurilor locative, cum ar fi anexele. Totodată,  efectuarea lucrărilor de termoizolare şi de schimbare coloristică a faţadei poate avea loc doar cu autorizaţia de proiectare eliberată de primărie.

bloknot-moldova.md

Legea cu privire la locuințe prevede că administratorii sunt obligaţi să informeze autorităţile locale şi Agenţia pentru Supraveghere Tehnică despre reconstrucţiile neautorizate ale încăperilor în blocul locativ.

Mai mult, persoanele fizice şi juridice care au cauzat prejudiciu locuinţelor sunt obligate să aducă fațata clădirii la starea iniţială din cont propriu.

În caz contrar, administratorii sunt obligaţi să se adreseze în instanţele de judecată competente pentru aplicarea măsurilor conform prevederilor legale.

Amenzile prevăzute de Codul Contravențional sunt, în cazul persoanelor fizice, de la 3.000 la 4.500 de lei, iar în cazul persoanelor juridice - de la 4.500 de lei la 9.000 de lei.

La modul practic, însă, demolările au loc rareori. Potrivit unui studiu efectuat în 2018 de Centrul Național Anticorupție, din 150 de hotărâri emise de către Judecătoria Chișinău în privința construcțiilor ilegale doar în 48 de cazuri procesele contravenționale s-au finalizat cu aplicarea amenzii, demolarea construcțiilor ilegale și remedierea construcțiilor afectate.

În rest, în 102 cazuri instanța a emis hotărârile prin care procesul contravențional a fost încetat dintre care, 58 din motivul intervenirii prescripției răspunderii contravenționale, 18 din motivul încălcării procedurii contravenționale, 18 pentru neprezentarea agentului constatator la examinarea procesului și 8 procese contravenționale au fost încetate lipsă de probe. 

Totodată, din numărul total de 150 de hotărâri emise de către Judecătoria Chișinău, doar 23 cazuri au rămas definitive în vederea aplicării sancțiunii sub formă de amendă cu demolarea construcțiilor ilegale.

 „Începând cu înaintarea în instanță a procesului verbal, examinarea acestuia de către instanța de judecată și până la emiterea deciziei definitive, se evidențiază câteva modalități cel mai frecvent aplicate în favoarea anulării procesului contravențional. De asemenea, se menționează şi despre constatarea faptului aplicării sancțiunilor minime, precum și evitarea demolării construcțiilor ilegale. Acestea pot fi catalogate ca riscuri cu caracter corupţional în procesul respectiv”, se mai spune în studiul efectuat de CNA. 

Soluții pentru blocurile locative

Arhitectul Andrei Vatamaniuc crede că o soluție în cazul anexelor este demolarea acestora. 

„E nevoie de amenzi mai mari. Probabil sunt prea mici dacă oamenii continuă. E nevoie și de demolare, readucerea la starea inițială. (...) Orice intervenție la orice bloc în primul rând trebuie să fie semnalată de locatari, pretură. Dacă lanțul funcționează atunci ceva poate să se schimbe. (...) Eu nu cred că anexele nu pot fi demolate, chiar dacă sunt înregistrate. Blocul nu aparține unei persoane, el aparține la mai mulți locatari. Cred că pot fi găsite soluții inclusiv cu acele anexe care sunt înregistrate. Ție îți aparține suprafața pe care lipești tapetele și vopsești, atât. În rest, sunt spații comune”.

„Toate hidoșeniile acestea nu dau valoare blocului. Oamenii nu mai cumpără apartamente unde blocul este schilodit. Unii nu-și dau seama că ei înșiși micșorează valoarea apartamentelor”, spune arhitectul. 

Totodată, potrivit lui Andrei Vatamaniuc, o soluție pentru reabilitarea blocurilor din punct de vedere estetic ar fi și termoizolarea întregii clădiri. Această practică este des întâlnită în orașele europene, fiind și o metodă de a reduce facturile la energia termică. 

Anterior, Primăria Chișinău anunța că în capitală sunt circa 2.000 de construcții ilegale. Nu există însă date exacte privind numărul anexelor construite în mod abuziv.